V-aţi întrebat vreodată ce ingrediente conţin chipsurile pe care le mâncăm cu atâta plăcere la un film, împreună cu prietenii sau pe care le consumă copiii, pe post de gustare? Sunt pline de ingrediente pe care nu ai de ce să ţi le doreşti în corpul tău. Dar ţi le doreşti, pentru că sunt combinate
V-aţi întrebat vreodată ce ingrediente conţin chipsurile pe care le mâncăm cu atâta plăcere la un film, împreună cu prietenii sau pe care le consumă copiii, pe post de gustare? Sunt pline de ingrediente pe care nu ai de ce să ţi le doreşti în corpul tău. Dar ţi le doreşti, pentru că sunt combinate în aşa manieră încât, cum spune şi expresia „nu poţi lua doar unul”.
O pungă de chipsuri pe zi, 5 litri de ulei pe an
John NAISH, un jurnalist care scrie de 35 de ani despre sănătate și știință, a publicat un articol în ziarul Dailymail, acum vreo zece ani, cu titlul: “Dacă mănânci zilnic o pungă cu chipsuri este ca și când ai bea anual 5 litri de ulei”. Și nu se referea la ulei de măsline extravirgin.
La acea vreme, unul din trei copiii englezi consuma zilnic o pungă de chipsuri. Britanicii consumau 6 miliarde de pungi pe an, altfel spus 100 de pungi/om anual.
Calculul lui Naish a fost simplu: acest consum echivalează cu 5 litri de ulei anual, însă nu e vorba doar despre ulei, ci și despre sare, zahăr, grăsimi și alte ingrediente.
În anii 70, aceste gustări erau doar un moft, se consumau în cantități mici, greu cuantificabile, dar 40 de ani mai târziu au devenit un real pericol pentru că marketingul e foarte agresiv.
Iar ingredientele puse în aceste produse sunt din ce în ce mai dăunătoare. Industria a mers pe un principiu simplu: atunci când bagi ceva sărat și crocant în gură, intervine o explozie de arome, dacă adaugi și grăsimi, se ajunge la ceva ce în engleză se numește “mouthfeel”, o senzație irezistibilă.
E, senzația asta se datorează acțiunii nervului trigemen, un nerv extrem de complex cu acțiune motorie și senzorială.
Acest nerv are 3 ramuri: oftalmică, maxilară și mandibulară. Ultimele două sunt implicate direct în această experiență a savurării unui aliment. Așadar, cu cât senzația e mai puternică, cu atât ne dorim mai mult să o repetăm.
Michael MOSS, câștigător de premiu Pulitzer, are o carte numită: “Salt, Sugar, Fat: How The Food Giants Hooked Us”, tradusă la noi Dependenți de mâncare. În această carte se menționează că sunetul care e produs atunci când mâncăm chipsuri, este cel ce dă plăcerea.
Știind toate astea, cei din industrie nu au avut de făcut decât să caute ”crunch-ul” perfect. S-a descoperit chiar punctul perfect de rupere.
Să luăm la rând chipsurile cu sare, pentru că lumea are această senzație că dacă sunt cu sare sunt curate.
Ce ingrediente conţin chipsurile din comerţ
Viva Chips 100 g, de la European Food din România
Produs expandat din cartofi cu sare.
Ingrediente:
Granule și fulgi din cartofi 36%, ulei vegetal de floarea soarelui, amidon din cartofi 24%, făină de grâu (gluten) 18%, sare 2.7%.
Declaraţie nutriţională:
28 g grăsimi, glucide 62g, fibre 2.4 g, proteine 5 g, iar sare 2.8g, desi la ingrediente e menționat un procent de 2.7%, iar 2.7% din 100 g dă 2.7, nu 2.8 g, domnii de la fabrica de chipsuri! Nu contează.
Chio chips cu sare, de la Intersnack Germania
Ingrediente
Cartofi, uleiuri vegetale (floarea-soarelui, rapiță în proporții variabile, sare.
Declaraţia nutriţională
Punga are 140 g, iar raportat la cantitate avem 45 g de grăsimi, 65.8 g de glucide, 9.52 g proteină, 1.82 g sare.
Pe partea din față există un mic chenar cu informații nutriționale per 100 si per 30 g, dar e cumva absolut ridicol pentru că, cine cumpără o pungă de chipsuri ca să mănânce din ea de 5 ori și astfel să se respecte indicația?
Pringles original 165 g, produs de Uma Investments din Polonia
Ingrediente
Cartofi deshidratați, emulsificator E471, sare, colorant, uleiuri vegetale (floarea soarelui, palmier, porumb) în proporții variate, făină de grâu, făină de porumb, făină de orez, maltodextrină.
Declaraţie nutriţională
Conform declarației nutriționale, dacă ne raportăm la 165g cât are o pungă avem: 51.15g grăsimi, 92.4 g glucide, 5.77 g fibre, 9.73 g proteine, 1.81 g sare. Scrie pe cutie că e vegan, ce să mai…o bucurie rară! Deci, aia promovată drept vegană e cea mai nasoală pentru sănătate până acum!
Lotto Chips salt 100 g, produs de Ohonos snacks din Grecia
Ingrediente:
Cartofi selecționați, ulei de floarea soarelui, sare.
Declarația nutrițională:
32 g grăsimi, 50.2 g glucide, 4.3 g fibre, 1.2 g sare. Se menționează pe ambalaj că într-o pungă se găsesc aproximativ 4 porții și e indicat să se consume 25 g!
Lays rumeniți în cuptor 125g, produs de Star Foods S.R.L. sau mai comun Pepsico
Ingrediente:
Fulgi de cartofi 61%, amidon, ulei de rapiță, zahăr, emulsifianți (lecitină, mono și digliceride ale acizilor grași), sare de mare (0.48%), sare (0.32%), arome, dextroză, corector de aciditate (acid citric). Poate conține urme de grâu.
Declarația nutrițională:
17.5 g grăsimi, 88.75 g glucide, 6 g fibre, 6.875 g proteine, 1.08 g sare.
Long Chips Snack Original 75 g de la Vendo Handels din Austria
Cea mare mare problemă o reprezintă faptul că nu există informații în limba română, deși produsul e cumpărat din țara noastră.
Ingrediente:
Fulgi de cartofi 48%, ulei de floarea soarelui 28%, griș de cereale, amidon de cartofi, condimente, maltodextrină, sare, extract de ardei, antioxidant – extract de rozmarin.
Declaraţia nutriţională
Avem 21.75 g grăsimi, 46.5g carbohidrați, 5.1 g proteine, sare 1.12 g sare.
Unele ingrediente din ultraprocesate se regăsesc şi în hrana sănătoasă
Şi pentru că, din nou, sunt mulți pe marele internet, chiar sportivi de performanță, nutriționiști și chiar medici care să susţină acest lucru.
Sigur că unele substanțe chimice care se găsesc în alimentele ultraprocesate sunt și în hrana integrală.
Și pentru că tot suntem la chipsuri, ați văzut de pildă cum arată compoziția chimică a unui măr?
Compoziţia chimică a unui măr
Apă, uleiuri vegetale, fructoză, sucroză, dextroză, amidon, caroten, E306, E101, nicotinamide (Vitamina B3), acid pantotenic (Vitamina B5), biotină (Vitamina B7), acid palmitic, acid stearic, acid oleic, acid linoleic, acid malic, acid oxalic, acid salicilic, fibre solubile, purine, sodiu, potasiu, mangan, fier, cupru, zinc, fosfor, clorură, pigmenţi, acid clorogenic, procianidine, flavanoni.
Ce trebuie să înțelegem de aici? Că ne fac rău nu aceste substanțe, ci felul în care ele formează matricea hranei.
În măr, natura le-a pus într-o combinație pe care corpul nostru o recunoaște ca atare și știe exact ce să facă cu ea. În alimentele ultraprocesate, chimiștii din industria alimentară le-au pus acolo pentru gust și ca să dea dependență, fără să îi intereseze impactul asupra sănătății.
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *