Colesterolul, una dintre cele mai frecvent măsurate substanţe din corp, când vine vorba de analizele de sânge, dă bătaie de cap multor români, care se confruntă cu valori crescute, uneori fără să înțeleagă exact de unde apar aceste modificări. În acest material ne propunem să trecem în revistă ce înseamnă exact colesterolul, care este diferenţa dintre colesterolul bun şi cel rău şi, nu în ultimul rând, ce măsuri se pot lua pentru a aduce această substanţă din corp în parametri optimi.

Ce este colesterolul

Colesterolul este un tip de grăsime densă, pe care corpul uman o sintetizează sau o extrage din alimente şi care are un rol vital în funcţionarea optimă a organismului.
Colesterolul este implicat în producerea de noi celule, în secretarea unora dintre hormoni şi în sintetizarea Vitaminei D.

Prin urmare, colesterolul nu este, în sine, o substanţă nocivă. Doar nivelurile prea mari sunt problematice şi pot afecta sănătatea.
Asemănător altor lipide (grăsimi), colesterolul nu se dizolvă în apă, deci nici în sânge. El este însă transportat prin vasele de sânge pentru a ajunge la locul în care este nevoie de el.

De ce este necesar colesterolul

Această substanţă este implicată în multiple funcţii:

• ajută la protejarea membranelor celulare
• contribuie la producţia fierei, necesară în digestie
• susţine producţia hormonală (testosteron, estrogeni, cortizol)
• ajută la sinteza vitaminei D.

Atunci când este necesar într-o anumită regiune a corpului, colesterolul este transportat sub formă de particule numite lipoproteine până acolo unde este nevoie de el.

Principalele surse de colesterol

Corpul uman poate sintetiza tot colesterolul de care are nevoie pentru a funcţiona. Pe lângă colesterolul pe care îl secretă ficatul, numit endogen, această substanţă este introdusă în organism şi prin mâncarea pe care o consumăm, colesterolul exogen.

Tipuri de colesterol

Colesterolul HDL (zis şi colesterolul bun)

Colesterolul HDL este cel pe care ne dorim să îl avem (tot în limite, desigur), deoarece ajută la reducerea riscului de a dezvolta boli cardiovasculare, motiv pentru care i se şi spune „colesterolul bun”.

Ca reper, pentru femei este ideal ca volumul să fie cuprins între 50 şi 80 mg/dL, iar la bărbaţi între 40 şi 80 mg/dL. Orice este în afara celor două intervale poate deveni periculos pe termen lung.

Ce poate cauza un nivel anormal al colesterolului HDL

Pentru un nivel scăzut al colesterolului HDL există numeroase posibile cauze, precum sindromul metabolic, obezitatea (un indice de masă corporală de peste 25), consumul de tutun, rezistenţa la insulină.
Acestor cauze ce ţin de mediu sau de stilul de viaţă, li se adaugă şi afecţiuni medicale genetice, precum hiperlipidemie mixtă sau boala Tangier, care pot cauza acest rezultat scăzut.

La polul opus, există şi oameni care au un nivel ridicat al colesterolului HDL.
În afară de cauzele genetice şi eventuale efecte adverse cauzate de medicamente, hipertiroidismul sau alcoolismul pot cauza acest dezechilibru.

Principalele surse de colesterol HDL

• Avocado – bogat în grăsimi mononesaturate și fibre
• Nuci (nuci, pecan, Brazilia)
• Migdale
• Caju
• Fistic
• Semințe de in (preferabil măcinate) – conțin ALA (acid alfa-linolenic, un tip de omega-3)
• Semințe de chia
• Semințe de dovleac
• Semințe de cânepă
• Ulei de măsline extravirgin – grăsimi mononesaturate și antioxidanți
• Ulei de avocado
• Ulei de in

Colesterolul LDL (zis şi colesterolul „rău”)

Colesterolul LDL, adică lipoproteine de densitate scăzută, reprezintă colesterolul „rău”. În realitate, la fel ca si HDL, colesterolul în sine nu este bun sau rău. Problema însă apare atunci când în sânge se găseşte o cantitate prea mare de colesterol LDL, lucru care se întâmplă la foarte multe persoane.

Care sunt nivelurile normale de colesterol LDL

Principalele surse de colesterol „rău”:

• Carnea roșie (vită, porc, miel)
• Mezeluri (salam, cârnați, bacon, șuncă)
• Organe (ficat, rinichi)
• Brânzeturi grase (cașcaval, brânză topită, brânză maturată)
• Unt, smântână, frișcă
• Lapte integral (ne-degresat)
• Produse de patiserie (croissante, foietaje, gogoși)
• Prăjituri industriale, biscuiți cu creme
• Margarină
• Chipsuri, snacksuri, popcorn pentru microunde
• Alimente prăjite în uleiuri reutilizate (fast food, gogoși etc.)

Ce afecţiuni poate cauza un colesterol mare netratat

Pe termen lung, atunci când nu este reglat, colesterolul LDL poate cauza boli cardiovasculare. În urma depunerii pe interiorul vaselor de sânge, apar boli precum:

• ateroscleroza;
• accidentul vascular cerebral ischemic – o complicaţie a aterosclerozei;
• anevrisme;
• boală coronariană;
• boală arterială periferică;
• demenţă vasculară

În timp, pot apărea şi alte şi alte probleme la nivelul altor organe, precum steatoza hepatică non-alcoolică (boala ficatului gras), sau pancreatită acută, atunci când numărul trigliceridelor este foarte mare.

Ce poate cauza un nivel anormal al colesterolului LDL

Colesterolul LDL poate avea valori prea mari din câteva posibile motive:

Stilul de viaţă nesănătos – în principal, o dietă bogată în grăsimi saturate şi grăsimi trans.
Lipsa de mişcare – în lipsa activităţii fizice, colesterolul bun (HDL) scade, iar cel rău (LDL) creşte.
Cauze genetice – existenţa unei afecţiuni (hipercolesterolemie familială) ce provoacă o creştere a LDL.
Fumatul – Deteriorează vasele de sânge şi diminuează HDL, facilitând astfel acumularea de colesterol LDL.
Obezitatea – De cele mai multe ori, o consecinţă a stilului de viaţă nesănătos, obezitatea, cu precădere grăsimea viscerală.
Alcoolul în exces – Consumul excesiv de alcool afectează funcţionarea ficatului, ceea ce poate dezechilibra nivelurile de colesterol.
Anumite boli preexistente – Unele boli, precum diabetul de tip II sau hipotiroidismul pot cauza o creştere a nivelului colesterolului LDL.

Cum se poate scădea colesterolul LDL?

Modificarea alimentației

Mai multe fibre

Printre principalele schimbări prin care se poate modifica nivelul colesterolului se numără modificarea alimentației.
Includerea a mai multe fibre solubile, precum ovăzul, fasolea, lintea, merele, semințele de in, poate reduce absorbția colesterolului.

Mai multe grăsimi sănătoase

Apoi, o altă strategie ce poate avea succes este includerea a mai multe grăsimi sănătoase, precum avocado, nuci, migdale şi ulei de măsline extravirgin.
Toate aceste surse de grăsimi bune pot creşte colesterolul HDL, cel care echilibrează colesterolul LDL şi poate diminua excesul.

Mai puţine grăsimi nocive

Este indicată totodată şi eliminarea surselor de grăsimi trans (în principal alimente ultraprocesate), dar şi reducerea grăsimilor saturate, provenite în principal din carnea roşie şi din brânzeturile cu conţinut mare de grăsime.

Renunţarea la fumat

Fiind una dintre cauzele unui nivel mare de colesterol LDL, renunţarea la fumat poate duce la creșterea colesterolului bun, deci şi la scăderea LDL.

Tratament medicamentos (doar la recomandarea medicului)

Atunci când schimbările stilului de viaţă nu sunt suficiente, medicul poate recomanda medicamente, precum statine sau Inhibitori PCSK9.