Odată cu încălzirea vremii s-a dat startul şi la sezonul petrecerii timpului mai mult afară, la plajă, în parcuri sau în grădini. Deşi timpul petrecut în aer liber este esenţial pentru producerea Vitaminei D, dar şi pentru sănătatea mintală, prin expunerea excesivă la soare fără factor de protecţie, aşa numitul SPF, riscăm arsuri solare ce
Odată cu încălzirea vremii s-a dat startul şi la sezonul petrecerii timpului mai mult afară, la plajă, în parcuri sau în grădini. Deşi timpul petrecut în aer liber este esenţial pentru producerea Vitaminei D, dar şi pentru sănătatea mintală, prin expunerea excesivă la soare fără factor de protecţie, aşa numitul SPF, riscăm arsuri solare ce nu lasă doar consecinţele imediate, pe care cei mai mulţi dintre noi le-am trăit cel puţin o dată.

Pericolul radiaţiei solare. Diferenţele dintre UVA, UVB şi UVC
Există 3 tipuri de radiaţii solare ultraviolete: UVA, UVB şi UVC. Deşi toate cele 3 categorii de radiaţii solare sunt periculoase pentru sănătate, ele ne afectează în mod diferit şi doar două dintre ele ne pot atinge pielea. Cel de-al treilea tip, UVC, a reprezentat un pericol iminent în trecut, însă în prezent nu mai pot atinge Pământul şi nici pielea.
Ce este radiaţia UVA şi cum afectează sănătatea
UVA, sau ultravioletele de tip A, reprezintă aproximativ 95% din lumina ultravioletă care ajunge în pielea noastră.
Deși atât UVA, cât și UVB sunt dăunătoare pentru piele, razele UVA reprezintă o amenințare mai serioasă, prin simplul fapt că ajung într-un procent mult mai mare pe suprafața Pământului.
Sunt prezente toată ziua, pe tot parcursul anului, chiar și atunci când este înnorat și soarele nu este vizibil. Cu alte cuvinte, dacă vedem lumina zilei, razele UVA sunt şi ele prezente.
Radiaţia UVA este cea care pătrunde adânc în piele şi distruge atât fibrele de colagen, cât şi vitamina A din piele, ducând astfel la o îmbătrânire prematură. Tot razele UVA pot contribui în mod activ la apariţia cancerului de piele, prin producţia de radicali liberi, ce pot altera ADN-ul celulelor pielii.
Radiaţia UVA cauzează modificarea culorii pielii, acel bronz pe care mulți oameni îl caută, cei mai mulţi fără a ști cu ce riscuri vine la pachet. Inclusiv saloanele de bronzat se folosesc de acest tip de radiaţie.
Radiaţia UVB
Ultravioletele de tip B reprezintă restul de 5% din radiaţia ce atinge pământul şi, implicit, pielea. Şi deşi nu penetrează în profunzime, în exces, cauzează arsurile pe care le resimţim vara, când ne ustură şi strânge pielea.
Acest tip de raze solare este cel direct implicat în producerea vitaminei D. Prin urmare, pe acestea le căutăm când „ne luăm ultravioletele”. Totuşi, şi acest tip de radiaţie poate cauza cancer, deci cumpătarea e cheia.
Motivul pentru care se recomandă să ne luăm cele 30 de minute de soare, necesare fixării vitaminei D, în prima parte a zilei, ideal înainte de ora 9, este pentru că atunci razele soarelui pătrund în atmosferă printr-un unghi mai ascuţit faţă de Pământ, şi au de parcurs o distanţă mai lungă, iar acest lucru le scade din intensitate.
La orele prânzului, tot ultraviolete sunt. Doar că intensitatea lor cumulată, a razelor UVA şi UVB, este atât de puternică, încât riscurile sunt mai mari decât beneficiile.
Riscurile pentru sănătate
Spre deosebire de razele UVA, intensitatea razelor ultraviolete B variază mult mai mult în funcție de locația geografică, de ora din zi și de sezon. În emisfera nordică, unde este situată şi România, razele UVB sunt cele mai puternice între aprilie și octombrie, când există mai multe ore de lumină, cu intensitate maximă între orele 10:00 și 16:00.
În privinţa riscurilor pentru sănătate, cele majore apar mai târziu. Pe termen lung, radiaţia UVB poate cauza mutaţii în ADN-ul nostru şi poate duce la apariţia uneia dintre multiplele forme de cancer de piele.
În Uniunea Europeană, cancerul de piele era în 2020 pe locul 6 printre cele mai frecvente tipuri de cancer.
Riscul de a dezvolta această afecţiune oncologică se dublează după ce ai trecut prin doar 5 arsuri solare. Pentru cei mai mulţi români, acest risc este echivalent cu doar 5 vacanţe la mare.
De ce radiaţia UVC nu mai reprezintă un pericol pentru sănătate
Ultravioletele de tip C sunt un tip de radiaţie mult mai periculoasă pentru om, dar care, din fericire, datorită stratului de ozon ce înconjoară Pământul, nu ne poate atinge.
Cu toate acestea, pericolul pentru sănătate a fost unul major şi a fost o realitate la finalul secolului trecut, când a existat o panică generată de gaura din stratul de ozon.
Însă printr-o colaborare fără precedent la acea vreme, guvernele au reușit să reducă substanțele care cauzau subțierea stratului de ozon, iar aceasta problemă s-a redus. Prin urmare, în prezent suntem în continuare protejaţi de stratul de ozon împotriva acţiunii razelor UVC, cele mai dăunătoare dintre ultraviolete.
Câtă radiaţie solară este prea multă?
Cantitatea de radiaţie solară depinde foarte mult de momentul zilei. De pildă, cantitatea de radiaţie solară va fi mai mare la amiază decât dimineața devreme. În plus, această valoare depinde mult și de zona geografică. Locurile mai apropiate de ecuator au o expunere solară mai mare decât cele mai apropiate de poli, de exemplu.
Cum ne protejăm de radiaţia solară
- Principalul mod de protecţie e reprezentat de expunerea la soare controlată şi responsabilă.
- Apoi, atunci când totuşi ne expunem la soare, este important să aplicăm şi să reaplicăm produse cu factor de protecţie cât mai mare, pentru copii ideal SPF50, iar pentru adulţi măcar SPF30.
- Este importantă şi purtarea unor ochelari de soare ce filtrează razele UV, deoarece şi ochii sunt organe vulnerabile, nu doar pielea.
- Când alegem hainele pe care le purtăm, este de dorit să fie din fibre naturale, care ne protejează pielea de razele directe ale soarelui.
- Evităm, pe cât posibil, expunerea la soare în intervalul 10-16. Acest interval este obligatoriu de respectat mai ales când vine vorba despre bebeluşi.
- Umbra naturală este de preferat celei artificiale. Copacii oferă protecţie împotriva radiaţiilor UV, în timp ce reduc termperatura şi disconfortul resimţite în organism.
- La polul opus, clădirile absorb căldura, pe care mai apoi o eliberează în aer, cu precădere după asfinţit, creând aşa-numitele insule de căldură urbană.
Cum funcţionează produsele cu factor de protecţie SPF
SPF este un mod de măsurare a cantităţii de radiaţie necesară pentru a produce arsuri solare pe pielea protejată cu creme de protecţie, în comparaţie cu cantitatea de ultraviolete necesare pentru a produce arsuri solare pe aceeaşi piele, fără protecţie.
Numărul SPF de pe ambalaj indică aproximativ un multiplu de cât timp ar dura ca radiația UV a soarelui să înroșească pielea, atunci când folosești produsul exact conform instrucțiunilor, în comparație cu timpul fără nicio protecție solară.
Astfel, condiţii ideale, de aplicare corespunzătoare, cu un factor de protecţie 30, ar trebui să dureze de până la 30 de ori mai mult până să te arzi, decât dacă nu ai purta protecție solară.
Dacă în mod normal ar dura 10 minute să te înroşeşti, folosind SPF30, ar trebui să dureze 10 minute ori 30, deci 300 de minute.
Totuşi, acestea sunt repere obţinute în condiţii optime, de laborator. În realitate, produsele cu SPF foarte ridicat pot crea şi un fals sentiment de siguranță.
Există riscul să se omită reaplicarea periodică şi persoane care cred că sunt protejate să nu mai caute umbra, să nu se protejeze cu o pălărie sau cu haine. Astfel, ajung să fie expuse la mult mai multe raze UV, ceea ce, bineînțeles, este opusul protecţiei pe care o căutau.
Când trebuie aplicate produsele cu factor de protecţie SPF?
Este important de reţinut că nu trebuie să le aplicăm atunci când vrem să ieşim să ne luăm doza de vitamina D. Dacă aplici produse cu SPF, acestea vor respinge ultravioletele B, deci nici sintetizarea vitaminei D nu va mai avea loc.
Exceptând această situaţie, produsele conţinând SPF ar trebui aplicate ori de câte ori ne expunem la soare perioade mai lungi, cu precădere în timpul verii, când razele soarelui cad în mod direct pe Pământ o perioadă mai lungă de timp.
Produsele cu SPF se aplică cu 30 de minute înaintea expunerii, pentru ca ingredientele să-şi producă efectul.
În cazul în care mergeţi la plajă, e foarte important să reaplicaţi SPF ori de câte ori ieşiţi din apă, pentru că efectul protector se duce, oricât de rezistent la apă ar spune producătorul că este crema pe care o vinde.
Produsele se aplică pe toate zonele expuse soarelui. Este important să nu omiteţi zone expuse dar deseori ignorate, precum urechile, ceafă, gambele sau partea superioara a labei piciorului.
Ce număr trebuie să aibă produsul cu SPF aplicat?
Există multe creme şi spray-uri de protecție solară dintre care puteți alege, cu o varietate de grade de protecţie, de la SPF15 şi până la SPF100.
Academia Americană de Dermatologie recomandă utilizarea unei creme cu un factor de protecție solară de 30 sau mai mare.
În condiţii normale, fără afecţiuni precum diverse cancere de piele, un SPF50 ar trebui să fie cea mai bună alegere, mai ales dacă achiziţionaţi un produs destinat copiilor.
Motivul acestei recomandări este următorul: majoritatea persoanelor aplică doar între 20 şi 50 la sută din cantitatea de cremă necesară pentru a atinge valoarea SPF indicată pe ambalaj.
Atunci când producătorii atribuie un număr SPF produsului lor, ei iau în considerare că oamenii vor aplica aproximativ 30 sau 60 de mililitri pentru a acoperi întregul corp. Însă această cantitate reprezintă mai mult decât aplică, de fapt, mulţi dintre noi. Când se foloseşte mai puțin, valoarea SPF scade, iar protecția obținută este mai mică decât cea așteptată.
Câtă cremă cu SPF este necesară şi de care?
Cel mai probabil, mai mult decât obişnuiaţi să aplicaţi până acum. Orientativ, pentru produsele de tip cremă, ar trebui să folosiți pe corp o cantitate care ar încăpea într-un păhărel de tărie.
Pentru faţă şi gât este nevoie de cel puțin o jumătate de linguriţă de cremă. Dacă folosiţi o formulă de tip spray, pulverizaţi şi masaţi în piele până când pielea capătă o strălucire uniformă.
Trebuie să vă gândiţi la aplicarea SPF în straturi. Un prim strat subţire, care să intre în piele. Apoi mai staţi 10 minute şi reaplicaţi un strat mai generos, care să satureze pielea şi să îi ofere protecţia necesară.
Tipuri de produse cu factor de protecţie SPF şi cum acţionează fiecare
Există două mari tipuri de ingrediente care dau cremelor acel factor de protecţie, creând astfel două categorii de produse: SPF mineral şi SPF chimic.
SPF mineral
Produsele cu SPF mineral conţin ingrediente active precum oxidul de zinc sau oxid de titan, ce creează un filtru UV la nivelul pielii, nelăsând radiaţia să intre în corp.
Aceste creme sunt ideale pentru cei mai sensibili, cu pielea mai albă, deoarece produc o barieră la nivelul pielii şi deseori rezistă mai bine în timp.
Pe de altă parte, acestea sunt produsele pe care multă lume le evită, deoarece lasă urme albe pe piele.
Deşi nu sunt tocmai estetice sau plăcute la atingere, produsele cu SPF mineral sunt şi cele care oferă o protecţie sporită.
SPF chimic
Produsele cu SPF chimic conțin ingrediente precum oxibenzonă şi alte denumiri asemănătoare derivate.
Acestea au şi un mod diferit de acţiune. Ingredientele lor active se absorb în piele şi captează radiaţia UV în interior. Odată captată, radiaţia UV este transformată în căldură, care este eliberată înapoi prin piele.
Din acest motiv, persoanele care folosesc produse cu SPF chimic vor resimţi o căldură constantă la nivelul pielii, în timpul expunerii la soare.
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *