Despre efectele expunerii la ecrane asupra creierului copiilor s-au scris tone de cerneală virtuală şi reală. Când vine vorba de adulţi însă, faptul că după 25 de ani avem creierul complet dezvoltat din punct de vedere structural ne poate induce ideea că statul ore în şir în faţa unui ecran şi navigarea pe reţele alte câteva ore, nu va lăsa urme. În realitate însă, dovezile tot mai numeroase sunt cât se poate de clare: dependenţa de ecrane lasă urme asupra sănătăţii în numeroase moduri.

Pentru cei mai mulţi dintre adulţii angajaţi, viaţa în societatea actuală este construită în jurul celor 3 treimi din zi:

• 8 ore muncim
• 8 ore (ideal) avem libere
• 8 ore (ideal) ne odihnim

În realitate însă, mulţi dintre noi petrecem 9 ore la muncă, muncim mai mult de 8 ore, iar dacă adăugăm şi orele petrecute în trafic sau făcând naveta, descoperim că cele 8 ore rămase libere pentru a le petrece cu cei dragi, rezolvând probleme domestice sau relaxându-ne sunt de fapt considerabil mai puţine.

Cât timp petrec românii cu ochii în ecrane

Inclusiv cei care petrecem acele 8 ore pe zi privind într-un ecran, ajungem acasă obosiţi şi de multe ori alegem (sau nu?) să ne refugiem mintal într-un alt ecran, ceva mai mic, sau dimpotrivă, cu mult mai mare, deseori până târziu în noapte.

Un studiu realizat în 2020 arăta la acea vreme că românii petreceau în medie 7 ore pe zi în faţa ecranelor. Iar când citim această informaţie e important să ținem cont că aici intră şi cei ale căror locuri de muncă asta presupune, dar şi cei cu alte ocupaţii profesionale.

Prin urmare, 7 din cele 24 de ore din zi le petrecem privind un ecran. Printr-un calcul simplu, rezultă că din 50 de ani, cât este durata de viaţă medie, ca adult cu creierul complet dezvoltat, petrecem peste 14 ani doar privind în ecrane.
Iar asta, plecând de la ideea că petrecem astfel doar 7 ore pe zi. În realitate însă, cei care adună orele de muncă la calculator cu statul pe telefon şi privitul la televizor pot trece cu lejeritate de 10 ore pe zi în lumea digitală, mai mult chiar decât ar avea alocat timpului liber.

În vreme ce sigur există persoane care petrec timp pe telefon şi în intervalul alocat orelor de muncă, în aceeaşi măsură există şi oameni care fac acest lucru după program, în timpul liber şi în orele pe care ar trebui să le dedice somnului.

Efectul ecranelor asupra somnului

Un studiu din 2018, în care este analizat modul în care lumina afectează ritmul circadian şi calitatea somnului, a evidenţiat o legătură clară între folosirea telefonului şi a dispozitivelor cu ecran înainte de somn şi o modificare a ritmului firesc somn-veghe.
Pe scurt, cei care privesc ecrane ce emit lumină albastră exact înainte de odihnă au parte de un somn de calitate mai slabă, adorm mai greu şi se trezesc mai obosiţi. În plus, şi dispoziţia din timpul zilei, precum şi capacitatea de concentrare au de suferit.

În timp, modificările apărute în ritmul circadian pot afecta producţia hormonală şi metabolismul, putând chiar duce la acumularea unei greutăţi în exces şi la alte probleme de sănătate ce derivă de aici, precum inflamaţia cronică.

Efectele scroll-ului infinit

Eliberarea de dopamină

Un prim efect pe care îl resimțim atunci când navigăm rețelele sociale este de plăcere. Ori de câte ori deschidem Facebook, Instagram, Tiktok şi alte reţele, declanşăm producţia de dopamină, neurotransmiţătorul plăcerii din creierul nostru.
Asta este ceea ce ne încurajează să continuăm să petrecem timpul astfel.

Creșterea nivelului de stres

În timp ce dopamina este ceea ce ne face să petrecem ore în şir privind un ecran şi atingându-l constant cu degetul, oscilaţia între conținutul ce stârneşte emoţii negative şi cel care provoacă emoţii pozitive ne creşte nivelul de stres şi ne menţine, în acelaşi timp, captivi în ecrane.

Reducerea duratei atenţiei

Mintea umană nu este concepută pentru a face multitasking în mod susţinut. Navigând sute de informaţii în zeci de minute, ne micşorăm durata atenţiei şi capacitatea de concentrare.
În timp, acest obicei ne poate provoca inclusiv probleme de atenţie şi ne poate face să nu mai putem să acordăm atenţie unui singur stimul pe o perioadă mai lungă de timp.

Odată cu atenţia, şi răbdarea are de suferit. Prin faptul că vizionăm conţinut condensat ca informaţie, stimulăm centrul de recompensă din creier în mod repetat, lucru care ne face mai nerăbdători cu conţinutul lung şi cuprinzător.

Brain rot şi zombie scrolling

În strânsă legătură cu expresia anului pentru 2024, care a fost „brain rot” şi care s-ar putea traduce ca „putregaiul creierului”, este şi conceptul de zombie scrolling, adus în discuţie de compania McAfee, pentru a descrie comportamentul persoanelor cu dependenţă de ecrane şi reţele sociale.

Conform unui review publicat la finele anului trecut, o persoană este expusă prin acest scroll infinit, în medie, la peste 90 de metri de conţinut digital în fiecare zi. Ca reper, înălțimea unui bloc de 10 etaje este, tot în medie, cuprinsă între 30-35 metri. Prin urmare, vizionăm zilnic informaţie cât înălţimea a trei blocuri suprapuse, sau cât Statuia Libertăţii.

Pe lângă oboseală, ciclu de somn perturbat şi multe alte efecte negative asupra sănătăţii, expunerea la conţinut de slabă calitate fără sfârşit provoacă, cum am menţionat oscilaţii foarte purternice de emoţii. Fiecare postare stimulează diferiţi centri nervoşi din creier, în mod accelerat, în funcţie de emoţia stârnită de conţinutul pe care îl privim. Acest lucru are un efect inflamator la nivelul creierului, aşa cum ne-a explicat medicul Radu Ţincu în dialogul său cu Dragoş.

Doomscrolling

Un alt concept în strânsă legătură cu comportamentul persoanelor care nu pot sta fără telefon, dar mai ales fără social media, este cel de doomscrolling.
Doomscrolling-ul este, în esenţă, aceeaşi parcurgere fără sfârşit a informaţiei de pe reţele, însă atunci când suntem ţintiţi doar de ştiri negative sau alarmante. Acest lucru se întâmplă mai ales prin comportamentul nostru în lumea digitală, în care algoritmii sunt configuraţi să ne afişeze exact acel tip de conţinut la care reacţionăm cel mai frecvent, asupra căruia ne aplecăm cel mai mult atenţia.

Astfel, reacționând şi petrecând timp citind ştiri ce aduc veşti proaste sau pe conţinut alarmist, continuăm să ne afundăm şi mai tare în doomscrolling, iar percepţia asupra realităţii ni se schimbă şi putem dezvolta probleme precum anxietatea sau depresia.

O rutină nesănătoasă de timp petrecut în faţa ecranelor duce în cele din urmă la dezvoltarea dependenţei faţă de dispozitive. La fel ca în cazul altor stimuli care provoacă dependenţă, adicţia faţă de ecrane se instalează subtil şi dă semne evidente de-abia când devine dăunătoare.

Ce este demenţa digitală

Un alt concept ce nu constituie diagnostic medical în sine, ci un termen care descrie o serie de consecinţe negative ce pot apărea în cazul consumului excesiv de ecrane, este şi demenţa digitală.

Termen formulat de Manfred Spitzer, medic psihiatru şi doctor în neuroştiinţe, demenţa digitală este rezultatul expunerii pe termen lung la ecrane, timp îndelungat.

Odată cu acest comportament, în timp riscăm să apară simptome precum:

• probleme cu memoria de scurtă durată
• uitarea şi pierderea de lucruri în mod regulat
• dificultăţi în găsirea unor cuvinte comune în exprimare
• dificultate în a efectua multitasking

Pe lângă aceste patru semne, mai pot apărea şi deteriorări în comunicare şi concentrare, dificultaţi în a gândi raţional, dar şi schimbări bruşte în starea de spirit.

Cum ştii că ai devenit dependent de ecrane

Newport Institute, centru medical ce se ocupă de pacienţi tineri cu probleme de sănătate mintală cauzate inclusiv de expunerea la lumea digitală, identifică 8 mari semne prin care ne dăm seamă că suntem dependenţi de ecrane.

1. Preocupare exagerată cu rețelele sociale, cu o pierdere a interesului faţă de activităţi în viaţa reală.
2. Simptome de sevraj atunci când dispozitivul este uitat undeva, este descărcat sau lipseşte conexiunea la internet. Sentimente de tristeţe, anxietate, iritabilitate.
3. Creșterea toleranţei. Cu cât consumăm mai mult conţinut digital, cu atât ne dorim mai mult, deci petrecem tot mai mult timp în lumea virtuală.
4. Imposibilitatea de a controla durata de timp petrecut în mediul online, cu consecinţe reale asupra vieţii. Exemple: perturbă activitatea la muncă sau timpul dedicat învăţării, la şcoală.
5. Ascunderea sau mințirea membrilor din familie, în legătură cu timpul petrecut online.
6. Folosirea lumii digitale pentru a scăpa din cea reală sau pentru a înăbuşi sentimente precum anxietate, neputinţă, supărare.
7. Ignorarea propriilor nevoi, precum cele de igienă, de nutriţie sau de îngrijire.
8. Pierderea locului de muncă şi scăderea performanţelor şcolare, din pricina dependenţei.

Ce putem face pentru a evita sau limita consecințele negative? Igiena digitală

Un prim pas în procesul de igienizare digitală a vieţii, pe care îl putem face este un audit personal. Analizând cât timp petrecem în faţa ecranelor, atât conştient cât şi inconştient, putem avea o bază de plecare, pentru a putea măsura efectul schimbărilor pe care le facem.

Apoi, în cazul acelora dintre noi care au locuri de muncă ce presupun lucrul în faţa ecranelor, putem limita ceea ce putem controla: cum ne petrecem timpul liber.

Prin aplicaţii ce controlează timpul petrecut în lumea digitală, putem să ne auto-impunem un timp mai scurt pe reţelele sociale. Cei care cred că pot face faţă mai uşor schimbării şi eventualului sevraj, pot încerca să dezactiveze complet aplicaţiile platformelor, pentru a face mai dificilă navigarea pe acestea.

Putem încerca să practicăm informarea cu intenţie: ne alegem câteva surse de informare de încredere şi verificate, de pe care să ne luăm noutăţile, pe o perioadă limitată de timp.

Când ne vine să dăm scroll la infinit, este necesar să devenim conştienţi că vrem să facem asta. Apoi, să ne întrebăm de ce vrem asta. Ce simţim? Plictiseală, teama de a nu ne menţine la curent, vrem să evităm interacţiunea cu cineva din viaţa reală?

Răspunzând la această întrebare, cu răspunsuri particulare în funcţie de situaţie şi individ, se pot găsi alternative care să răspundă acestor nevoi, în alte moduri decât printr-o evadare digitală.

De pildă, dacă plictiseala este motivul pentru care ajungem să navigăm la nesfârşit, putem înlocui cu uşurinţă această activitate cu una mult mai benefică. Putem ţine o carte alături, pentru momentele în care luăm o pauză sau putem profita de acel timp să ieşim la aer, chiar şi pentru câteva minute.

Un alt pas important ţine de dezactivarea notificărilor pe care le avem pe telefon. Fiecare aplicaţie încearcă să ne atragă atenţia cu o notificare despre diferite informaţii. La finalul unei zile, un dispozitiv cu mai multe aplicaţii instalate poate afişa zeci de astfel de notificări. Nu au cum să fie toate la fel de importante. Fiecare dintre ele sunt o încercare de a capta atenţia, resursă pe care o avem din ce în ce mai limitată şi pe care ar trebui să o administrăm cu mai mare atenţie.

Pentru un somn liniştit şi odihnitor, ar trebui să evităm ecranele cu cel puţin o oră înainte de culcare. Din nou, este de preferat o carte.

Nu în ultimul rând, ar trebui să încercăm să înlocuim cât mai mult din viaţa petrecută în mediul digital cu cea petrecută alături de cei dragi, în aer liber. Cu toţii avem, în medie 4000 de săptămâni de trăit. Cu acea medie de 7 ore pe zi privind în ecrane, care este oricum o estimare optimistă, până la finalul vieţii ne vom fi consumat 1167 dintre aceste săptămâni privind viaţa altora, de cele mai multe ori falsă sau scenarizată, dar şi informaţii ce induc panică şi în privinţa cărora nu avem niciun control.

Resurse:

medium.com
corp.oup.com
sciencedirect.com
newportinstitute.com
pubmed.ncbi.nlm.nih.gov
pmc.ncbi.nlm.nih.gov
nature.com
sleepfoundation.org