În ultimele decenii, interesul pentru mersul desculț și încălțămintea tip barefoot (sau minimalistă) a crescut considerabil. De la pantofi rigizi, cu tocuri înalte sau tălpi groase, la modele care încearcă să reproducă mersul desculț, tot mai mulți oameni caută opțiuni care promit o biomecanică mai naturală. Să fie însă încălţămintea barefoot o opţiune pentru toată
În ultimele decenii, interesul pentru mersul desculț și încălțămintea tip barefoot (sau minimalistă) a crescut considerabil. De la pantofi rigizi, cu tocuri înalte sau tălpi groase, la modele care încearcă să reproducă mersul desculț, tot mai mulți oameni caută opțiuni care promit o biomecanică mai naturală. Să fie însă încălţămintea barefoot o opţiune pentru toată lumea?
Un material realizat cu sprijinul Taniei Ghinea, specialist kinetoterapeut.
Cum a pornit mișcarea barefoot?
Interesul global pentru încălțămintea barefoot a luat amploare după apariția cărții Born to Run (2009) a jurnalistului american Christopher McDougall. Autorul, aflat în căutarea unei soluții la durerile cronice de la nivelul picioarelor cauzate de alergare, a descoperit în Mexic tribul Rarámuri (cunoscut și sub numele de Tarahumara). Membrii acestui trib sunt recunoscuți pentru abilitatea lor de a alerga distanțe impresionante – cu performanţe ce ating 320 de kilometri alergaţi într-om singură sesiune – pe teren accidentat, purtând doar sandale rudimentare realizate din cauciuc reciclat.
Contrar ideii că alergarea este dăunătoare articulațiilor, membrii tribului nu prezentau probleme comune precum tendinite sau fasciită plantară, deși nu foloseau pantofi sport moderni. Această observație l-a determinat pe McDougall să pună sub semnul întrebării beneficiile pantofilor de alergare convenţionali. Concluzia sa a fost că încălțămintea convențională, deși concepută pentru a proteja, poate contribui la dezechilibre musculare și accidentări.
Aceeași idee este susținută și de antropologul Daniel Lieberman de la Harvard, care afirmă că multe probleme ale genunchilor și picioarelor sunt cauzate de faptul că purtăm pantofi care slăbesc musculatura, modifică modul în care pășim și cresc presiunea asupra articulațiilor.
Ce presupune tranziția către încălțămintea barefoot?
Încălțămintea barefoot este concepută pentru a imita mersul desculț, oferind o talpă subțire, flexibilă, fără diferență de înălțime între călcâi și vârf (zero drop), fără susținere a boltei plantare și cu suficient spațiu pentru degete. Scopul este de a permite piciorului să se miște natural, întărindu-i musculatura și îmbunătățind propriocepția – capacitatea corpului de a simți poziția membrelor.
Tranziția către acest tip de încălțăminte nu este, însă, una bruscă sau recomandată tuturor, fără precauții. În cazul persoanelor care au purtat toată viața pantofi rigizi, cu susținere și amortizare crescută, mușchii piciorului pot fi slăbiți. De aceea, o trecere prea rapidă la barefoot poate duce la suprasolicitări sau accidentări.
Recomandarea specialiștilor este ca tranziția să se facă treptat. Se poate începe cu purtarea încălțămintei barefoot pentru perioade scurte, crescând progresiv durata și complexitatea traseelor. Mersul pe suprafețe moi, precum iarbă sau nisip, poate fi o variantă sigură pentru început. În paralel, exercițiile de întărire a musculaturii piciorului pot ajuta la adaptare.
Cui i se adresează încălțămintea barefoot?
Barefoot se adresează în special persoanelor care caută o alternativă funcțională la pantofii moderni și care sunt interesate de îmbunătățirea posturii, a echilibrului și a mersului natural. Este recomandată celor care nu au probleme de sănătate la nivelul picioarelor, celor care doresc să prevină accidentările sau celor care vor să integreze mersul desculț (sau aproape desculț) în stilul de viață zilnic.
De asemenea, barefoot este promovat în rândul sportivilor, în special alergători, ca o modalitate de a reduce riscurile asociate cu alergarea pe călcâi – un tip de pas încurajat de pantofii sport cu talpă groasă.
Cine NU ar trebui să poarte pantofi barefoot?
Există și cazuri în care încălțămintea barefoot nu este indicată sau trebuie utilizată cu mare precauție. Persoanele cu afecțiuni ortopedice diagnosticate, deformări structurale cum ar fi platfus, tal valg, sau probleme la nivelul coloanei, precum hernia de disc, trebuie să consulte un specialist înainte de a face tranziția.
În general, pantofii barefoot nu trebuie percepuţi ca o soluție universal valabilă. Este mai degrabă o opțiune alternativă, ce necesită adaptare și monitorizare atentă a reacției corpului.
Încălțămintea barefoot reprezintă o alternativă interesantă la pantofii convenționali, oferind piciorului mai multă libertate și o funcționare apropiată de mersul natural. Tranziția către acest tip de încălțare trebuie făcută treptat și cu atenție, având în vedere condițiile individuale de sănătate. Deși nu sunt potriviţi pentru toți, pantofii barefoot pot oferi beneficii reale atunci când schimbarea se face treptat.
Acest articol are scop informativ și educațional. Informațiile prezentate nu substituie un consult medical de specialitate, un diagnostic sau un tratament. Pentru recomandări personalizate, vă rugăm să consultați un medic sau un alt profesionist în domeniul sănătății.
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *