Sănătatea orală reprezintă un indicator esențial al stării generale de sănătate, iar afecțiuni precum parodontita, cunoscută și sub denumirea de boală parodontală sau, popular, parodontoză, au implicații care depășesc cu mult cavitatea bucală. În România, cele mai recente date statistice de la INS arată o realitate complexă: deși majoritatea populației declară că practică igiena orală zilnică, oamenii pot accesa cu greu servicii stomatologice, educația sanitară și nu beneficiază suficient de măsuri de prevenție a bolilor dentare.

Ce este parodontita (boala parodontală)?

Parodontita este o afecțiune inflamatorie cronică care afectează țesuturile de susținere ale dinților: gingia, ligamentul parodontal și osul alveolar. Aceasta evoluează, de regulă, dintr-o formă mai ușoară numită gingivită.

În stadiile incipiente, boala parodontală poate trece neobservată, deoarece nu provoacă durere. Tocmai această caracteristică o face periculoasă: procesul distructiv continuă fără simptome evidente, până când apar complicații majore precum mobilitatea dinților sau pierderea acestora.

De ce este nevoie să ne spălăm pe dinţi de două ori pe zi şi nu e suficient o singură dată pe zi?

Periajul dentar de două ori pe zi este recomandat deoarece placa bacteriană începe să se formeze constant după fiecare masă, iar în aproximativ 10–12 ore aceasta se întăreşte și aderă mai puternic la suprafața dinților. Dacă dinții sunt curățați o singură dată pe zi, există intervale prea lungi în care bacteriile metabolizează zaharurile și produc acizi ce afectează smalțul și irită gingiile, favorizând apariția cariilor și evoluția către gingivită și ulterior parodontită.

În plus, placa bacteriană neîndepărtată începe să se mineralizeze, transformându-se în tartru, care nu mai poate fi eliminat prin periaj obișnuit și necesită intervenție profesională. Astfel, periajul efectuat dimineața și seara reduce semnificativ acumularea bacteriană, limitează inflamația gingivală și contribuie la prevenirea bolii parodontale și a altor afecțiuni orale.

Etapele dezvoltării bolii parodontale:

1. Depunerea plăcii bacteriene
   După fiecare masă, resturile alimentare rămân pe dinți și între dinți. În lipsa unui periaj eficient, acestea favorizează dezvoltarea bacteriilor.
2. Formarea acizilor
   Bacteriile metabolizează zaharurile și produc acizi care afectează smalțul dentar și irită gingiile.
3. Transformarea în tartru
   Dacă placa nu este îndepărtată în aproximativ 12 ore, începe să se mineralizeze și devine tartru, care nu mai poate fi eliminat prin periaj obișnuit.
4. Inflamația gingivală (gingivita)
   Gingiile devin roșii, inflamate și pot sângera la periaj.
5. Evoluția spre parodontită
   În lipsa tratamentului, inflamația se extinde în profunzime. Gingia se retrage, iar în timp osul și structurile de susținere ale dinților sunt afectate, ducând până la pierderea dinţilor.

Simptomele parodontitei

Deși parodontita poate evolua fără durere, există semne care pot indica prezența bolii:

• sângerări gingivale la periaj sau spontan
• gingii roșii, inflamate sau retrase
• respirație urât mirositoare (halitoză) persistentă
• sensibilitate dentară
• apariția pungilor parodontale (spații între dinți și gingii)
• mobilitatea dinților
• pierderea dinților în stadii avansate

Diferența dintre gingivită și parodontită

Este esențială diferențierea între cele două stadii:

Gingivita este reversibilă prin igienă corectă și detartraj. Parodontita implică pierderi structurale care nu pot fi recuperate integral.

De ce parodontita este periculoasă pentru sănătate?

Boala parodontală nu afectează doar dinții, ci poate avea consecințe sistemice.

1. Pierderea dinților

Distrugerea osului alveolar duce la mobilitatea și, în final, pierderea dinților.

2. Probleme digestive

Masticația incompletă, cauzată de pierderea dinţilor, afectează digestia și poate contribui la afecțiuni gastrointestinale.

3. Legătura cu bolile cardiovasculare

Studiile arată o asociere între parodontită și bolile cardiovasculare. Cum ajunge boala parodontală să afecteze sănătatea cardiovasculară, în timp:

• bacteriile din gingii pot pătrunde în sânge
• acestea întrețin inflamația cronică la nivelul vaselor de sânge, deteriorându-le
• aceste deteriorări favorizează depunerea de colesterol în vase

În plăcile de aterom, depunerile ce se acumulează în vasele de sânge îngustându-le, au fost găsite bacterii specifice cavităţii bucale, aceleaşi care determină retragerea gingiei şi a ţesutului osos, ducând la parodontită.

Factori de risc pentru parodontită

Mai mulți factori contribuie la apariția și agravarea bolii parodontale:

• 1. Igiena orală deficitară
• 2. Fumatul
• 3. Alimentația bogată în zahăr şi alimentele ultraprocesate
• 4. Accesul limitat la servicii stomatologice
• 5. Factori genetici

Cum influenţează alimentaţia sănătatea orală

Consumul frecvent de alimente ultraprocesate este asociat nu doar cu riscul crescut de carii și parodontită, ci și cu modificări structurale ale maxilarului. Aceste alimente sunt, în general, moi, ușor de mestecat și necesită un efort minim de masticație. În lipsa stimulării mecanice constante, oasele maxilarului nu se dezvoltă la capacitate optimă, ceea ce poate duce în timp la îngustarea arcadei dentare.

Această modificare favorizează înghesuirea dinților, mai ales în cazul și apariția malocluziilor (mușcătură incorectă), crescând dificultatea menținerii unei igiene orale eficiente și riscul de acumulare a plăcii bacteriene. În plus, alimentele ultraprocesate sunt adesea bogate în zaharuri și au o textură lipicioasă, ceea ce contribuie suplimentar la dezvoltarea bolii parodontale și a altor afecțiuni dentare. În contrast, alimentele integrale, mai dure, care necesită mestecare intensă, susțin dezvoltarea armonioasă a maxilarului și sănătatea generală a cavității orale.

Igiena orală corectă: prevenția parodontitei

Prevenția este cea mai eficientă metodă de combatere a bolii parodontale.

1. Periajul dentar

• efectuat de cel puțin două ori pe zi
• timp de minimum 2 minute
• folosind mișcări dinspre gingie înspre dinte

2. O atenţie deosebită la curățarea interdentară

• utilizarea aței dentare
• a periuței interdentare
• folosirea unui irigator bucal

3. Detartrajul, efectuat cel puţin o dată pe an

4. Vizitele regulate la dentist

Mituri frecvente despre igiena dentară

„Dacă nu doare, nu e grav”

Fals. Parodontita poate evolua fără durere.

„Dinții de lapte nu contează, pentru că oricum se înlocuiesc”

Fals. Problemele ce afectează dentiţia temporară pot migra către mugurii dinţilor permanenţi. Astfel, cariile profunde la dinţii de lapte pot afecta dentiția permanentă.

„Spălatul o dată pe zi este suficient”

Fals. Placa bacteriană se formează rapid şi se întăreşte între 2 periaje efectuate în zile diferite.

Situația sănătății orale în România

Datele disponibile indică o imagine mixtă:

• aproximativ 2% dintre români declară că nu s-au spălat niciodată pe dinți
• aproximativ 93% afirmă că se spală cel puţin zilnic
• doar jumătate dintre copii ajung anual la dentist
• 48% dintre copiii din România au carii, comparativ cu 33% media UE

Discrepanța dintre mediul urban şi cel rural

Accesul la servicii stomatologice este inegal:

• în mediul urban: aproximativ 14 cabinete la 10.000 de locuitori
• în mediul rural: aproximativ 2,6 cabinete la 10.000 de locuitori

În cele mai sărace județe, precum Călăraşi, Sălaj sau Giurgiu, numărul cabinetelor ce tratează în sistem public este extrem de redus, ceea ce limitează accesul la tratamente pentru populația vulnerabilă, exact acele persoane care ar avea mai mare nevoie de aceste servicii decontate.