Obezitatea a ajuns o problemă de sănătate globală, iar predicţiile pentru viitor nu sunt deloc optimiste. Apar însă şi soluţii la aceste probleme, sub forma operaţiilor de micşorare a stomacului. Să fie însă acesta răspunsul pentru a rezolva problema obezităţii? Reclamele promit rezultate miraculoase. În acest material ne propunem să punem lupa şi pe acele aspecte care nu apar în reclame.

Acest material a fost revizuit de către dr. Georgiana Solomon, medic rezident diabetolog.

În octombrie 2024, Societatea Română de Chirurgie Metabolică a emis un raport care arată că în România, 60% din populaţia cu vârsta mai mare de 10 ani este supraponderală. Dintre aceştia, unul din patru suferă de obezitate, mai exact 15% din populaţia de peste 10 ani.

Operaţia de micşorare a stomacului nu este deloc un concept nou. Prima operaţie metabolică, aşa cum i se mai spune, a avut loc în 1954, însă se folosea cu totul altă tehnică şi avea un scop diferit de tratarea obezităţii.

În următoarele decenii, s-a abandonat această procedură, însă ideea a fost explorată în continuare, iar tehnicile au continuat să fie perfecţionate, până când s-a ajuns la două tipuri principale de operaţii bariatrice: bypass-ul gastric şi gastric sleeve, amândouă având acelaşi scop final: ca pacienţii cu obezitate să piardă în greutate. 

Bypass gastric

În 1994 a avut loc prima operaţie laparoscopică de bypass gastric, cu scop de tratare a obezităţii. Această procedură, care este în bună parte urmată şi astăzi de chirurgi, presupune secţionarea a 90% din suprafaţa inferioară a stomacului, păstrând doar atât ţesut cât să formeze un stomac mult mai mic, un buzunar gastric, în partea superioară. La această nouă cavitate mică se ataşează intestinul subţire. Se păstrează însă pentru producţia de sucuri gastrice şi porţiunea mare de stomac, dar ca un traseu secundar, conectat mai jos pe intestinul subţire.

Posibile complicaţii, pe termen scurt

Practic, prin această intervenţie chirurgicală, se modifică traseul natural al hranei în tractul digestiv. 

Pe termen scurt există riscuri similare oricărei intervenţii chirurgicale, precum:

• sângerări
• risc de formare a unor cheguri de sânge
• Infecţie
• formarea de fistule

Posibile efecte negative pe termen lung

Din pricina deviaţiei create, pot apărea alte probleme, precum sindromul de dumping, care înseamnă că mâncarea ajunge prea repede în intestine, fără a fi complet prelucrată de stomac. În astfel de cazuri apar simptome digestive, precum greaţa, vărsăturile, crampele abdominale sau diareea.

Principalul avantaj în cazul bypass-ului gastric este că cei care suferă de obezitate severă pierd dramatic în greutate şi se pot menţine, atât timp cât există şi modificări ale stilului de viaţă, după operaţie. Pe de altă parte, unul dintre motivele pentru care această greutate se pierde atât de rapid este că se absorb mult mai puţine calorii în organism, acesta fiind şi parte din scopul intervenţiei. Dar, în acelaşi timp, se absorb şi mai puţini nutrienţi din hrana consumată. Astfel, vorbim de un risc de malnutriţie sau de hipoglicemie.

Acestor aspecte negative li se mai adaugă şi riscuri crescute de ocluzie intestinală, hernie, calculi biliari, ulcer şi perforaţii ale stomacului.

Gastric sleeve

Gastric sleeve a căpătat mai multă popularitate în ultimii ani. Atât studiile, cât şi medicii care efectuează operaţia asta susţin că există numeroase îmbunătăţiri pentru pacient, în comparaţie cu bypass-ul gastric.

Principala diferenţă constă în faptul că nu se mai creează acea ocolire a stomacului prin intestinul subţire, ci se păstrează anatomia firească a sistemului digestiv. Pentru a micşora însă stomacul, se înlătură complet aproximativ 80% din organ. Partea rămasă se uneşte la loc şi astfel pacientul rămâne cu un stomac considerabil mai mic, cam de dimensiunea unei banane.

Despre gastric sleeve, medicii din domeniu spun că ar da mai puţine complicaţii pe termen lung, în comparatie cu gastric bypass. Datorită faptului că se păstrează traseul natural al hranei prin organism, riscul de deficienţe de nutriţie ar fi mai mic. Şi sindromul de dumping ar apărea mai rar decât în cazul bypass-ului gastric.

Cu această procedură însă, există un risc mai mare de apariţie a bolii de reflux gastroesofagian. 

Într-un review publicat în 2023, care analizează evoluţia pe termen lung, adică după 10 ani, a pacienţilor cu gastric sleeve, e evidenţiat că o treime dintre cei observaţi în rapoarte au dezvoltat această afecţiune.

În acelaşi timp, şi eficienţa acestei proceduri ar fi mai mică, pe termen lung. Pierderea în greutate ar fi mai puţin dramatică, iar riscul ca stomacul să se mărească în timp este mai mare, comparat cu procedura de bypass. Uneori, pacienţi cu gastric sleeve ajung să facă şi bypass gastric.

Operaţia de micşorare a stomacului – O nevoie reală sau o modă?

Operaţiile de micşorare a stomacului au căpătat tot mai multă popularitate în ultimii ani. Din 2011 până în 2022, au avut loc peste 2,5 milioane de astfel de intervenţii, doar în SUA. 

Inclusiv în România au apărut numeroase centre private, specializate pe această ramură, dar şi medici care s-au perfecţionat în efectuarea acestor intervenţii foarte specifice, prin care se poate vindeca obezitatea. 

Odată cu apariţia acestei ramuri medicale, şi reclamele pentru acest tip de intervenţie au devenit tot mai întâlnite, astfel că este suficient să te încadrezi în câteva criterii, pentru a-ţi fi promovată această metodă de slăbit, în mediul online.

Însă testimonialele şi toate pozele de tip înainte/după nu vorbesc despre partea dificilă a procesului, ci doar despre beneficiile, în primul rând estetice, ale acestor operaţii.

Cui i se poate recomanda operaţia bariatrică

În ciuda faptului că aceste operaţii sunt intens promovate, ele nu sunt indicate, din punct de vedere medical, oricui are nişte kilograme în plus şi doreşte să slăbească. 

Criteriile prin care ar trebui să se recomande chirurgia bariatrică ţin în principal de indicele de masă corporală, dar şi de alte complicaţii ale obezităţii.

De pildă, operaţia poate fi recomandată acelor oameni cu un indice de masă corporală de peste 40, chiar şi în lipsa altor afecţiuni. Simpla greutate în exces le pune viaţa în pericol.

Se mai poate recomanda intervenţia şi în cazul unui indice de masă corporală cuprins între 35 şi 40, acolo unde există şi alte boli apărute pe fondul obezităţii, precum diabetul de tip 2, hipertensiune sau apnee severă în somn.

Chiar şi în cazurile unui indice de masă corporală cuprins între 30 şi 34 se poate interveni chirurgical, doar dacă există aceste complicaţii care pot fi fatale, iar medicii consideră că riscurile de a rămâne cu greutatea în exces şi afecţiunile asociate sunt mai mari decât cele pe care le presupune operaţia.

Recomandarea în privinţa tipului de procedură potrivită fiecărei persoane care are nevoie reală de o astfel de intervenţie se poate face doar de către medic.

Ca reper însă, gastric sleeve este indicat mai degrabă în cazurile mai puţin severe, în vreme ce bypass-ul gastric este recomandat celor care, pe lângă obezitate, suferă şi de sindrom metabolic sau sunt imobilizaţi de greutatea excesivă.

Cum se schimbă viaţa după operaţia de micşorare a stomacului

În primele două săptămâni, pacienţii nu au voie să consume decât lichide, iniţial apă, ulerior se adaugă şi ceaiuri, supe fără grăsime sau lapte degresat sau vegetal. Acestea se consumă în porţii mici, pe tot parcursul zilei, deoarece poate apărea uşor deshidratarea, dar şi pentru că în stomacul operat încape o cantitate mult mai mică.

După două săptămâni se pot introduce şi piureuri de legume, alimente moi, fără a consuma şi lichide în acelaşi timp la masă.

De-abia după o lună de la operaţie se pot introduce şi alimente solide, însă doar în cantităţile şi în limitele indicate de către un medic nutriționist.

Nu doar alimentele grase sau dulciurile sunt interzise din alimentaţie, ci şi băuturile carbogazoase, alcoolul şi tutunul sunt complet contraindicate, pentru că pot încetini vindecarea şi pot chiar cauza complicaţii.

Perioada de spitalizare este, de regulă, de 3 zile şi sunt necesare controale ulterioare periodice.

Operaţia de micşorare a stomacului în Turcia – Un risc suplimentar

Multe dintre ofertele ce vizează potenţialii pacienţi sunt pentru intervenţii efectuate în afara ţării, cu precădere în Turcia. Deşi pot părea avantajoase aceste oferte, ţineţi cont că după operaţie, nu doar că aveţi nevoie să efectuaţi aceste controale regulate, dar e bine să puteţi apela la medicul sau echipa medicală care v-a operat, în cazul în care apar complicaţii pe parcursul următoarelor săptămâni sau chiar luni.

În situaţia în care vă operaţi în străinătate, există riscul să aveţi nevoie de intervenţii ulterioare sau de tratament şi să găsiţi cu greu un medic care să preia un pacient operat de un alt medic. În plus, o ofertă prea atrăgătoare poate uneori să fie prea frumoasă ca să fie adevărată. În spatele unui preţ mic pot exista costuri ascunse sau chiar o lipsă de competenţă în domeniu.

Sunt, într-adevăr, oameni pentru care operaţia rămâne singura soluţie să primească o a doua şansă la o viaţă cât de cât normală. Chirurgia bariatrică s-a dovedit eficientă în tratarea diabetului, a hipertensiunii sau a apneei în somn, afecţiuni induse de obezitate şi care pot ameninţa viaţa.

Însă pentru cei mai mulţi dintre oameni, care ar putea beneficia de nişte schimbări în alimentaţie, eventual de un plan alimentar dat de un medic nutriţionist şi de mai multă mişcare, această operaţie NU este necesară.

Deşi nu ne putem micşora stomacul în mod natural, putem reduce treptat cantitatea de alimente pe care le consumăm, ridicându-ne de la masă înainte de a ne simţi plini. Putem umbla la calitatea alimentelor pe care le consumăm, evitând cât mai mult produsele ultraprocesate, care ne fac să consumăm excesiv şi ne măresc astfel stomacul. Cu alimente integrale, carne macră, carbohidraţi complecşi şi cât mai multe legume şi fructe putem influenţa acul cântarului şi în timp să ajungem la senzaţie de saţietate mai uşor, fără a ne opera stomacul.

Acest material are un scop informativ și nu constituie un sfat medical. Informațiile prezentate nu înlocuiesc consultul, diagnosticul sau tratamentul oferit de către un medic specialist. Pentru decizii legate de sănătatea dumneavoastră, este esențial să discutați cu un profesionist din domeniul medical.