Perfecţiunea iluzorie – Efectul standardelor impuse de social media asupra sănătăţii mintale

În ultimii ani, tot mai mulţi specialiști atrag atenția asupra efectelor negative pe care rețelele sociale le pot avea asupra sănătății mintale a tinerilor, în special a adolescenţilor. Expunerea constantă la imagini filtrate, corpuri perfecte și standarde nerealiste de frumusețe poate influența modul în care tinerii se văd pe ei înşişi. Acest fenomen a fost

În ultimii ani, tot mai mulţi specialiști atrag atenția asupra efectelor negative pe care rețelele sociale le pot avea asupra sănătății mintale a tinerilor, în special a adolescenţilor. Expunerea constantă la imagini filtrate, corpuri perfecte și standarde nerealiste de frumusețe poate influența modul în care tinerii se văd pe ei înşişi. Acest fenomen a fost analizat de cercetători, iar concluziile sunt îngrijorătoare.

Adolescenții, ce mai vulnerabili în fața standardelor nerealiste

Potrivit experților citați într-un articol publicat de The 19th, platformele vizuale precum Instagram și TikTok joacă un rol important în formarea unei imagini negative despre propriul corp, în special în rândul fetelor aflate în perioada adolescenței. Cu cât adolescenţii petrec mai mult timp pe rețelele sociale, în special pe cele bazate pe imagini, cu atât sunt mai predispuşi să aibă o percepţie negativă despre propriul corp.

Acest tip de conținut poate promova idealuri de frumusețe care, în realitate, nu sunt accesibile majorității oamenilor. Adolescența este o perioadă sensibilă, în care identitatea se construiește, iar validarea externă capătă un rol important. Așadar, standardele promovate pe rețelele sociale pot duce la nemulțumire față de propriul corp și, în cazuri mai grave, la tulburări de alimentație, precum anorexia, bulimia sau comportamente autodistructive.

Reducerea timpului petrecut pe reţele produce beneficii asupra stimei de sine

Pentru a combate aceste efecte, specialiștii recomandă ca educația digitală să înceapă cât mai devreme, atât acasă, cât și în școli. Copiii și adolescenții trebuie să învețe cum funcționează rețelele sociale, cum să interpreteze conținutul vizual și cum să identifice acele momente în care folosirea excesivă le afectează starea de bine. Astfel, ei pot învăța să ia pauze sau chiar să reducă timpul petrecut online, dacă observă că devin tot mai nemulțumiți de propria imagine.

Această idee este susținută și de un studiu publicat de American Psychological Association. Cercetarea a arătat că adolescenții și tinerii adulți care și-au redus timpul petrecut pe rețelele sociale cu 50% au observat îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește percepția asupra propriei înfățișări și greutăți. Studiul a fost realizat pe un eșantion de 220 de persoane cu vârste între 17 și 25 de ani, majoritatea femei, care petreceau în mod obișnuit cel puțin două ore pe zi pe rețelele sociale și prezentau simptome de depresie sau anxietate.

În prima săptămână a studiului, participanții au folosit rețelele sociale în mod obișnuit. Apoi, jumătate dintre ei au fost rugați să reducă timpul petrecut online la cel mult 60 de minute pe zi. La finalul celor trei săptămâni, tinerii care au redus utilizarea au raportat o stare de bine mai bună în raport cu imaginea corporală, în timp ce grupul de control (care a continuat utilizarea normală) nu a înregistrat schimbări semnificative. De remarcat este faptul că diferențele de gen nu au influențat rezultatele.

Educaţia digitală şi simţul critic, esenţiale pentru a putea discerne conţinutul

Autorii studiului subliniază că adolescența este o perioadă vulnerabilă, în care se formează convingeri durabile despre sine și propriul corp. Expunerea zilnică la mii de imagini ale unor celebrități sau modele de fitness poate duce la interiorizarea unor standarde imposibile, fapt ce contribuie la o nemulțumire constantă față de propria înfățișare. Prin urmare, limitarea accesului la astfel de conținuturi – chiar și pentru câteva săptămâni – poate avea efecte benefice asupra stimei de sine și a sănătăţii mintale, în general.

Folosirea excesivă a reţelelor sociale, mai ales fără o înțelegere critică a conținutului, poate avea un impact negativ semnificativ asupra sănătății mintale a adolescenților.
Este important ca părinții, educatorii și comunitatea să sprijine tinerii în dezvoltarea unei relații mai sănătoase cu mediul online, punând accent pe echilibru, pauze conștiente și învățarea unor abilități de gândire critică față de ceea ce văd și consumă zilnic pe internet.

Cristina Glavan
ADMINISTRATOR
PROFILE

Articole recomandate

Adauga un comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

[

Video recomandat

 

Style Selector