În urmă cu câteva zile, un clip în care o mamă își băga bebeluşul îmbrăcat doar cu un body într-o albie cu zăpadă a stârnit foarte multă indignare. Totuși, printre vocile dezaprobatoare existau şi persoane care susţineau că mama nu a greşit cu nimic, susținând că „tratamentul” oferit a fost în beneficiul copilului. Lăsând deoparte aspectele etice ale acestei practici, am încercat să aflăm care sunt riscurile pentru sănătate de la Dr. Patricia Badea, medic de familie.

„Medic al copiilor şi al părinţilor deopotrivă, mă lupt de ani de zile cu ideile preluate de pe reţelele de socializare pe toate nivelurile: nutriţie, îngrijirea copilului, tratamente sau patologii. Din păcate, şi în acest caz e vorba de proastă informare şi o şi mai periculoasă implementare.”, ne-a explicat medicul.

Părinţii trebuie să ştie că „termostatul” sugarului este imatur şi acesta, în caldură excesivă, respectiv frig, nu funcţionează ca la un adult şi pot apărea dereglări periculoase atât la nivel aparatului circulator, respirator cât şi neurologic. Exemplul care a circulat pe internet este nociv în primul rând pentru că este public şi poate încuraja şi alţi părinţi la asemenea procedee.

„Stimularea imunităţii, o himera obsesivă pe care o urmăresc toţi părinţii, prost înţeleasă de majoritatea”

Încurajez părinţii să îşi scoată copiii afară la zăpadă îmbrăcaţi corespunzător, să se joace în zăpadă, să aibă activităţi cât mai mult timp, pentru că aşa stimulăm imunitatea. În niciun caz nu expunem un copil mic în pielea goală la zăpadă, fie chiar şi pentru câteva momente, când pot apărea evenimente neplăcute, până la starea de soc şi deces.
Stimularea imunităţii este o himera obsesivă pe care o urmăresc toţi părinţii, prost înţeleasă de majoritatea.
Procedee de stimulare a imunităţii sunt naşterea naturală, alăptarea, imunizarea cu vaccinuri, alimentaţia cât mai diversă, sportul şi fericirea. Un copil care râde e mai sănătos decât unul care e plângăcios!”, ne-a explicat Dr. Patricia Badea, specialist în medicină de familie, consilier în diversificare, alăptare şi sănătatea familiei.

Principalele riscuri ce însoţesc expunerea la frig fără îmbrăcăminte adecvată

Hipotermie

Nou-născuţii şi bebeluşii au o capacitate redusă de a-şi regla temperatura corpului. Această situaţie poate apărea, în funcţie de vârsta copilului, chiar şi în cazul expunerii unei suprafeţe a corpului la temperaturi scăzute.

Degerături

Degerăturile pot apărea atunci când pielea vine în contact cu frigul sau cu suprafeţe înghetate pentru o perioadă de timp. În cazul copiilor mici şi a bebelușilor, care au o piele mult mai subţire şi mai sensibilă decât a adulţilor, acest interval de timp este mult scurtat.

În doar câteva minute pielea se înroşeşte şi amorţeşte, iar copilul poate resimţi senzaţia de arsură. În cazul expunerii pe o perioadă mai lungă pot apărea chiar leziuni sau necroze ale pielii.

Şoc termic

Expunerea subită la o temperatură foarte scăzută a copiilor mici poate provoca şoc termic, o reacţie ce are ca efecte hiperventilaţie şi creșterea bruscă la ritmului cardiac.
Hiperventilaţia, adică respiraţia rapidă şi superficială, poate duce la oprirea respirației, în cazul bebelușilor.
Modificarea rapidă a ritmului cardiac împreuna cu vasoconstricția (îngustarea vaselor de sânge) pot pune presiune pe inima celui mic.
În urma şocului termic pot apărea aritmii periculoase sau afecţiuni cardiace nediagnosticate.

Stres intens

Expunerea bruscă la frig, fără îmbrăcăminte adecvată, activează răspunsul de stres, iar în corp se eliberează adrenalină şi cortizol, hormoni asociaţi stresului. Pe termen lung, aceste episoade de stres intens pot avea efecte asupra reglării emoţionale a copilului şi a reacției la stres.
Pe lângă toate acestea, o astfel de experienţă poate lăsa traume psihologice, ducând la aversiune sau anxietate faţă de expunerea la temperaturi scăzute.

De unde a plecat teoria expunerii dezbrăcat la frig extrem

Pe lângă persoanele publice din România care au încurajat acest comportament, există un trend online în care adulţi sau chiar părinţi şi copii fac astfel de băi cu gheaţă.

La baza acestuia stă ipoteza conform căreia cei expuşi la frig extrem, prin băi cu gheaţă sau prin timp petrecut în zăpadă în îmbrăcăminte inadecvată ar avea beneficii la nivelul sistemului imunitar.
Această teorie este demonstrată parţial doar în cazul înotătorilor de performanţă, care aleg să se antreneze în lacuri îngheţate, cu scopul de a îmbunătăţi sănătatea cardiovasculară, a sistemului endocrin, pentru efectele asupra psihicului şi a sistemului imunitar.

Toate aceste potenţiale beneficii sunt observate la sportivii de performanţă aflaţi la vârstă adultă şi sunt contrabalansate de riscuri majore, ce includ decesul.

Aceste teorii nu au fost verificate în cazul copiilor, din motive evidente.

Ce beneficii ar putea apărea în urma expunerii corecte la frig

Practica de a lăsa bebeluşii să doarmă la temperaturi scăzute afară este una comună în ţările nordice.
Cei care fac acest lucru susţin că ar exista beneficii pentru sistemul imunitar, pentru calitatea somnului copiilor, dar şi pentru apetitul alimentar.

Toate aceste potenţiale beneficii sunt confirmate în unele studii şi infirmate în altele, în care nu s-au găsit suficiente dovezi pentru a susţine ştiinţific acest obicei. Prin urmare, lucrurile nu sunt foarte clare.

Cu toate acestea, părinţii din ţările nordice care obișnuiesc să își lase copiii să doarmă afară îi îmbracă adecvat, cu straturi de haine termoizolante, iar cei mici sunt protejaţi de frig în saci de dormit sau cu pături groase. Astfel, riscurile de hipotermie şi degerături sunt considerabil scăzute.

Alte surse:

https://www.healthychildren.org/English/safety-prevention/at-play/Pages/Cold-Weather-Safety.aspx
https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC7730683/
https://mcpress.mayoclinic.org/healthy-aging/the-science-behind-ice-baths-for-recovery/
https://www.researchgate.net/publication/23234566