În ciuda avalanșei de dovezi care atestă faptul că vaccinarea împotriva HPV, virusul papiloma uman, este cel mai eficient mod de a preveni cancerul de col uterin, în România, rata de vaccinare rămâne scăzută. Explorăm cine poate beneficia gratuit de vaccinul împotriva HPV, câte doze sunt necesare şi care sunt beneficiile.

Ce înseamnă HPV şi de ce este periculos acest tip de virus

HPV, abrevierea de la human papilloma virus, este periculos pentru sănătate în mai multe moduri, însă principala ameninţare o reprezintă potențialul de a provoca diverse forme de cancer.
Infecţia cu HPV este una foarte comună şi de cele mai multe ori rămâne asimptomatică timp de decenii, ceea ce înseamnă că persoanele infectate nu sunt conştiente de prezenţa virusului şi îl transmit mai departe.

Ce boli pot fi cauzate de HPV

În lume există peste 200 de tulpini de HPV, însă dintre acestea doar 12 sunt considerate cu risc oncogen crescut.
Cele mai frecvente şi totodată agresive tulpini de HPV sunt HPV 16 şi HPV 18, acestea fiind responsabile de aproximativ 70% din totalul cazurilor de cancer de col uterin.
Celelalte tulpini cu risc crescut de a dezvolta cancer sunt HPV 31, 33, 35, 39, 45, 51, 52, 56, 58, 59, 66, 68.

Toate aceste tulpini pot provoca:

• cancer de col uterin
• cancer anal
• cancer orofaringian
• cancer vulvar sau vaginal
• cancer penian

Tulpinile HPV 6 şi HPV 11 prezintă un risc scăzut pentru sănătate. Acestea pot duce la apariţia de veruci genitale (negi) sau, rareori, la papilomatoză respiratorie recurentă, boală ce determină apariţia şi creșterea unor negi benigni (necanceroşi) pe şi în jurul corzilor vocale.

Cum se transmite HPV

Cel mai frecvent, infectarea cu HPV se face prin raporturi sexuale. Totuşi, virusul se poate transmite şi prin atingerea piele pe piele din timpul actului sexual. Din acest motiv, utilizarea prezervativului nu este o metodă eficientă de prevenire a infectării.

Ce este şi cum funcționează Gardasil 9, vaccinul împotriva HPV

Gardasil 9, denumirea sub care se găseşte unul dintre vaccinurile împotriva HPV, este un vaccin nonavalent (imunizeză împotriva a 9 tulpini de HPV), recombinat (obţinut prin inginerie genetică), care nu conţine virus viu.
În schimb, vaccinul foloseşte proteina L1 asemănătoare virusului, sintetizată în laborator, ce emulează prezenţa HPV în organism.
Imitând prezenţa virusului în corp, vaccinul determină sistemul imunitar să activeze răspunsul imun şi să neutralizeze virusul, prevenind astfel viitoare infectări ale celulelor din zonele genitale, anale, din cavitatea bucală sau faringe.

Așadar, vaccinul nu este din categoria celor cu virus viu în formă atenuată, prin urmare nu poate cauza boala şi nici simptome asemănătoare bolii.

Ce tulpini sunt acoperite prin vaccinare

Gardasil 9 conţine 9 dintre cele 12 tulpini periculoase de HPV, printre care se regăsesc şi cele două întâlnite mai frecvent: 6, 11, 16, 18, 31, 33, 45, 52 şi 58

Cine poate beneficia de pe urma vaccinării împotriva HPV

Prevenţia împotriva HPV prin vaccinare este la cel mai înalt nivel de eficacitate atunci când persoanele nu au fost expuse încă virusului. Din acest motiv este recomandată vaccinarea în perioada pubertăţii, înaintea de începerea vieţii sexuale.
După începerea vieţii sexuale, eficienţa imunizării scade, deoarece până la vârsta adultă, majoritatea oamenilor sunt expuşi uneia sau mai multor tulpini HPV.
În România, vaccinul împotriva HPV se poate administra începând cu vârsta de 9 ani, atât fetelor cât şi băieţilor.
Odată cu începerea vieţii sexuale şi cu înaintarea în vârstă, probabilitatea de a fi intrat deja în contact cu o tulpină HPV creşte. Totuși, există beneficii şi în vaccinarea la vârsta adultă, deoarece vaccinul poate proteja împotriva celorlalte tulpini, neexistente încă în corp.

Totuși, este important de menţionat că vaccinul nu vindecă o infecţie cu HPV preexistentă.

Cine beneficiază de vaccin gratuit în România

În prezent, copiii de ambele sexe, cu vârsta cuprinsă între 11 şi 14 ani beneficiază de vaccinare gratuită cu 2 doze, administrate la un interval cuprins între 5 şi 13 luni.
Adolescenţii cu vârsta cuprinsă între 15-18 ani beneficiază de vaccinare gratuită cu 3 doze, administrate la interval de două, respectiv 6 luni de la prima administrare.
Femeile cu vârsta cuprinsă între 18 şi 45 de ani beneficiază de compensare de 50% din costul vaccinului, care se administrează, de asemenea, în 3 doze.

Reacţii adverse ale vaccinului HPV

Foarte frecvente (afectează mai mult de 1 din 10 persoane):

• Durere, roșeață sau umflare la locul injectării
• Cefalee (durere de cap)

Frecvente (afectează până la 1 din 10 persoane):

• Febră
• Greață
• Amețeli
• Oboseală
• Prurit (mâncărime), echimoze (vânătăi) la locul injectării

Mai puțin frecvente / Rare (raportate mai rar, frecvența exactă necunoscută):

• Reacții alergice, inclusiv reacții anafilactice
• Umflarea ganglionilor limfatici
• Vărsături
• Dureri musculare, dureri articulare
• Astenie (slăbiciune generală), frisoane, stare generală de rău

Foarte rare / raportate după punerea pe piață:

• Sindrom Guillain-Barré
• Encefalomielită acută diseminată
• Sincopă (leșin), uneori însoțită de convulsii
• Purpură trombocitopenică idiopatică
• Celulită la locul injectării

Majoritatea reacțiilor apar în primele zile după vaccinare și trec de la sine. Reacțiile severe sunt extrem de rare şi trebuie raportate imediat medicului care a efectuat vaccinul.

Raportul risc-beneficiu al vaccinului împotriva HPV este considerat foarte favorabil. Deși pot apărea reacții adverse, acestea sunt în general ușoare și trecătoare, în timp ce beneficiile sunt semnificative: vaccinul oferă protecție împotriva unor tipuri de HPV care sunt responsabile de până la 90% dintre cazurile de cancer de col uterin, precum și de alte tipuri de cancer (anal, orofaringian, penian) și leziuni precanceroase.

Prin reducerea incidenței infecțiilor cu HPV, vaccinarea contribuie la scăderea semnificativă a numărului de cazuri de cancer asociate acestui virus în populațiile cu acoperire vaccinală ridicată.

Efectele imunizării prin vaccinare în alte ţări

Vaccinurile împotriva virusului HPV au o eficacitate dovedită de 98%.

Australia a fost una dintre primele țări care au implementat un program național de vaccinare HPV în 2007, oferind vaccinul gratuit fetelor și, din 2013, și băieților. Până în 2017, peste 80% dintre adolescentele din Australia primiseră toate dozele de vaccin.
În urma imunizării în masă, prevalența infecțiilor cu tipurile de HPV incluse în vaccin a scăzut semnificativ la femeile tinere.
Astfel, se estimează că Australia ar putea deveni prima țară care elimină cancerul de col uterin ca problemă de sănătate publică până în 2035, datorită vaccinării și screeningului eficient.

În Marea Britanie, vaccinul HPV a fost introdus în programul naţional în 2008. În 2019, programul a fost extins pentru a include şi băieţii.
Un studiu publicat în revista medicală The Lancet arată că, pe parcursul a 11 ani, incidenţa cancerului de col uterin a scăzut astfel:

• cu 87% la persoanele vaccinate la vârsta de 12–13 ani.
• cu 62% la persoanele vaccinate între 14–16 ani.
• cu 34% în rândul celor vaccinate între 16–18 ani.

În SUA, vaccinarea HPV a fost recomandată pentru fete încă din 2006 și pentru băieți din 2011. Conform unui raport al CDC, între 2008 și 2022, incidența leziunilor precanceroase cervicale a scăzut cu 79% la femeile cu vârste între 20–24 de ani, grupa de vârstă cel mai probabil vaccinată. Această scădere semnificativă este atribuită în mare parte vaccinării HPV.

Screeningul HPV, necesar şi în cazul persoanelor vaccinate

Chiar dacă vaccinurile împotriva HPV previn cele mai multe dintre cazurile de infectări, este necesar ca screeningul HPV să fie urmat în continuare. Această necesitate apare din pricina faptului că pot exista infectări şi leziuni precanceroase apărute ca urmare a contactării unei tulpini HPV ce nu se regăseşte printre cele 9 pe care vaccinul le acoperă.

Prin vaccinare timpurie şi respectarea programului de screening, se poate poate evita cancerul de col uterin, boală ce provoacă anual peste 1700 de decese în rândul femeilor din România.

Resurse consultate:

• https://www.cdc.gov
• https://www.thelancet.com
• https://www.cancerresearchuk.org
• https://www.mayoclinic.org
• https://raportuldegarda.ro/
• https://ec.europa.eu/

Acest articol are scop informativ și educațional. Informațiile prezentate nu substituie un consult medical de specialitate, un diagnostic sau un tratament. Pentru recomandări personalizate, vă rugăm să consultați un medic sau un alt profesionist în domeniul sănătății.