Indicele de masă corporală poate ajuta medicii să aprecieze riscurile pentru sănătate ale unei persoane, însă nu reprezintă o metodă de diagnostic şi nici nu prezintă un grad mare de acurateţe. Corelat însă cu alte tipuri de măsurători şi într-un context clinic, calcularea indicelui de masă corporală poate fi de ajutor în prevenţia bolilor cauzate de obezitate.

Ce este indicele de masă corporală

Indicele de masă corporală este o metodă de screening prin care se poate estima proporţia de grăsime a corpului, plecând de la raportul dintre înălţime şi greutate.
Astfel, indicele de masă corporală se obţine măsurând greutatea în kilograme, care mai apoi se împarte la pătratul înălţimii persoanei, exprimată în metri.

De pildă, dacă X reprezintă greutatea, iar y reprezintă înălţimea, formula de calcul va arăta după cum urmează:

IMC = x/y²

Cât de precis este indicele de masă corporală

Pentru cele mai multe persoane, indicele de masă corporală estimează corect proporţia de grăsime din corp. Cu cât valoarea obţinută în urma calcului este mai mare în raport cu parametrii, cu atât pericolul pentru sănătate este, teoretic, mai mare.

Limitări

Totuşi, există şi situaţii în care acest instrument de măsurare nu dă rezultate corecte.

De pildă, un bodybuilder profesionist va avea o masă musculară mare, şi deci grea, însă un procent mic de grăsime.
În acelaşi timp, o persoană vârstnică, ce poate avea o pierdere a masei musculare numită sarcopenie, va avea un indice de masă corporală optim, deşi stratul de grăsime este prea mare.
Un alt pericol este ca o persoană cu un indice de masă corporală normal, pentru că are un raport greutate/înălţime optim, să aibă în realitate depozite mari de grăsime viscerală, adică acel tip de grăsime cel mai nociv, care provoacă inflamaţia cronică în corp.

Aceste limitări apar deoarece indicele de masă corporală nu distinge greutatea diferenţiat, grăsime vs masă musculară, şi asociază automat o greutate mare unei proporţii mici de grăsime, iar o greutate mică, unei cantităţi mici de grăsime.

Totodată, nu este recomandată folosirea calculatorului clasic de indice de masă corporală atunci când vine vorba despre copii şi adolescenţi sau în cazul femeilor însărcinate.
În cazul copiilor şi adolescenţilor se foloseşte o încadrare în raport cu valori mediene. În cazul femeilor însărcinate, calculatorul BMI nu poate ţine cont de graviditate, dând astfel valori eronate.

Un alt aspect ţine de sexul persoanei în cauză. Calculatorul IMC nu ţine cont de diferenţa de sex, prin urmare nici de faptul că femeile au, biologic vorbind, un strat mai consistent de grăsime decât bărbaţii.

Cine nu ar trebui să folosească calculatorul IMC ca reper

• copiii şi adolescenţii
• femeile gravide
• persoanele cu vârstă mai mare de 65 de ani
• persoanele cu atrofie musculară cauzată de diferite patologii
• sportivii şi bodybuilerii

Cum se interpretează corect indicele de masă corporală

Valoarea optimă în care o persoană ar trebui să se încadreze pentru a nu avea riscuri pentru sănătate este cuprinsă în intervalul 18,5-24,9.
În afara acestor valori, indicele de masă corporală are valori prea mici sau prea mari, interpretate astfel:

Pentru o estimare cât mai precisă a stratului de grăsime, medicul poate recomanda ca, pe lângă indicele de masă corporală, să se efectueze în paralel şi o analiză a impedanței bioelectrice. Această metodă presupune trecerea unui curent foarte slab prin corp, prin care se estimează raportul de grăsime, apă, masă osoasă şi masă reziduală din corp.

La ce boli te predispune un indice de masă corporală prea mic sau prea mare

În cazul unui IMC prea mic, pot apărea probleme de sănătate precum:

• Malnutriţia
• Anemia
• O deficienţă a sistemului imunitar
• Osteoporoză
• Infertilitate

În cazul în care IMC este prea mare, riscurile pentru sănătate sunt:

• bolile cardiovasculare
• diabet de tip II
• calculi biliari
• apnee în somn
• osteoartrită
• numeroase forme de cancer, precum cancerul de colon sau de sân
• depresie

Toate aceste probleme pot apărea atât în cazul celor cu un indice de masă corporală normal, dar sunt mai probabile în cazul unor valori mari.
În acelaşi timp, pot exista persoane care să aibă un indice de masă corporală ieşit din graficul optim, dar care să nu dezvolte afecţiunile enumerate. Toate aceste aspecte ţin atât de factori genetici, cât şi aspecte precum factori de mediu favorizanţi, de igiena alimentară şi psihică, etc.

Acest articol are scop informativ și educațional. Informațiile prezentate nu substituie un consult medical de specialitate, un diagnostic sau un tratament. Pentru recomandări personalizate, vă rugăm să consultați un medic sau un alt profesionist în domeniul sănătății.