Periodic vorbim despre ce schimbări putem face din timp, pentru a avea parte de o bătrâneţe cât mai uşoară, fără probleme de sănătate. Dar ce pot face aceia dintre noi care sunt deja acolo? Mai pot ei să îşi modifice stilul de viaţă sau este deja prea târziu?

Dacă aruncăm o privire asupra statisticilor, aflăm că România are a treia cea mai mică speranţă de viaţă din Europa. În medie, românii trăiesc până în jurul vârstei de 76 de ani. În acelaşi timp, oamenii din Spania ajung până la 84 de ani, iar în Italia, Franţa, Malta, Suedia şi în multe alte ţări, speranţa de viaţă este de peste 83 de ani.

Cauzele pentru această diferenţă de 7-8 ani sunt multiple, iar cele mai multe ţin de stilul de viaţă nesănătos, condițiile financiare precare, lipsa de educaţie, dar şi de factori ce nu sunt neapărat în controlul nostru, la nivel individual, precum genetica sau poluarea.

Totuși, există schimbări pe care şi cei aflaţi la vârsta a treia le pot face pentru a îmbunătăţi calitatea vieţii din cea de-a treia etapă, care să nu fie marcată de boli şi suferinţe, ci de energie şi timp petrecut cu sens.

Alegeri alimentare sănătoase, dar pe buget

Un prim pas pentru a putea face alegeri sănătoase este întotdeauna cu citirea etichetei.
După o vârstă e mai complicată lectura etichetelor prin magazin, mai ales pentru cei care nu sunt obişnuiţi să poarte mereu ochelarii, însă pot ruga pe cineva să îi ajute, iar odată ce învaţă produsele, procesul devine unul mult mai rapid.

Ce ingrediente trebuie evitate? Aici, regula se aplică indiferent de vârstă: ar trebui ocolite cele pe care bunica nu le are în cămară. Găsiţi în glosarul de ingrediente o listă cu cei mai comuni aditivi din alimentele ultraprocesate şi ce efecte produc.

Emulgatori, conservanţi cu denumiri necunoscute, toate acestea sunt semne că avem de-a face cu un produs ultraprocesat, de care organismul nu are nevoie.
Chiar dacă multe dintre ele sunt ieftine şi uşor de consumat, ar trebui evitate pe cât se poate, mai ales acolo unde există deja probleme de sănătate.

Cât mai multă hrană integrală în alimentaţie

Pentru a înlocui hrana lipsită de nutrienţi, este necesar ca lista de cumpărături să includă cât mai multe fructe şi legume, care pot fi inclusiv din categoria congelate, carne cât mai macră, ouă, acolo unde nu există o contraindicaţie din partea medicului.

Nu în ultimul rând, leguminoasele precum lintea, fasolea, năutul, mazărea sunt alimente accesibile care preţ, foarte hrănitoare, care sunt disponibile la raft tot timpul anului. Acestea aduc un aport de proteine vegetale atât de necesare organismului, într-o perioadă în care masa musculară se reduce tot mai mult.
Leguminoasele sunt o alternativă excelentă şi în perioadele de post, în locul produselor dedicate precum pateuri vegetale, care conţin din belşug ingredientele menţionate mai sus.

Vindecarea dependenţelor

Niciodată nu este prea târziu să renunţăm la ceea ce ne face rău. Chiar dacă vorbim despre o persoană care a fumat sau a consumat alcool vreme de zeci de ani, vindecarea poate îmbunătăţi starea de sănătate, chiar dacă se întâmplă la vârsta a treia.

De pildă, persoanele care renunţă la fumat vor descoperi că pot respira mai bine, se pot odihni corespunzător şi vor simţi mult mai bine gustul mâncării. În plus, vor putea să redirecţioneze acei bani, pe care îi cheltuiau până acum pe ţigări, pe alimente mai scumpe, dar mai hrănitoare.

Pentru a putea scăpa de dependenţe, primul pas este un control medical. Există tot mai multe opţiuni de tratament prin care se poate renunţa la fumat sau la alcool, totul este să existe dorinţa acestei schimbări.

Oricât de puţină mişcare e mai bună decât deloc

Când vine vorba de mişcare, începutul este greu la orice vârstă, darămite la vârsta a treia. Mai ales după o viaţă de muncă la birou, când ieșim la pensie putem deveni chiar mai sedentari, în ciuda timpului în plus.

Oricât de puţină activitate fizică este importantă, atât timp cât este făcută zilnic. Totuşi, pentru a nu o da dintr-o extremă în alta şi să nu apară alte probleme de sănătate, mai ales după o vârstă este important să se înceapă uşor, cu ceva ce nu pune o mare presiune pe organism.

Dacă în mod obişnuit persoanele în vârstă nu ies nici la plimbare, pot începe cu 10 minute în fiecare zi, în jurul blocului. În timp, pe măsură ce devine tot mai uşor, pot creşte acest interval cu câte 5-10 minute.

Mai ales atunci când există nişte kilograme în plus, sau chiar obezitate, nu e recomandat să se înceapă cu alergări, fie ele şi uşoare. Greutatea în exces pune presiune suplimentară pe articulaţii şi pot apărea accidentări grave.

Înotul, pentru cine îşi permite, este un sport excelent, ce poate fi practicat cu succes în a treia parte a vieţii, deoarece nu pune deloc presiune pe articulaţii.
Alte opţiuni includ exerciţiile cu benzi elastice sau greutăți foarte ușoare, yoga şi pilates, pentru care se găsesc resurse gratuite pe internet, pentru cine nu are posibilităţi financiare sau nu vrea să participe la un curs dedicat.

Până la urmă, chiar şi mersul la piaţă poate fi un prilej de activitate fizică, dacă distanţa este uşor de parcurs pe jos. Astfel, cei în vârstă pot găti mereu cu ingrediente proaspete, vor cară mai puţin în fiecare zi, mai degrabă decât mult şi rar şi e un prilej excelent de a lega o prietenie cu un alt vecin, care să devină partener de cumpărături.

Practicarea unui hobby în aer liber

Pentru cei care locuiesc la curte, lucrurile sunt cum nu se poate mai simple. O grădină, oricât de mică, îi poate menţine activi timp de 3 sezoane pe an, plus că pot îngriji şi plante care să asigure un minim de legume şi fructe proaspete.
Cei care trăiesc la bloc însă, probabil că se gândesc că nu au această variantă de petrecere a timpului cu folos. Însă cele mai multe blocuri sunt înconjurate de grădini, majoritatea lăsate în paragină. Împreună cu alţi vecini, vârstnicii care locuiesc la bloc se pot organiza şi pot amenaja adevărate oaze de verdeaţă.

Găsirea unui scop – Esenţială pentru a ne păstra vitalitatea

Indiferent de vârstă, a avea un scop ne protejează de inflamaţie, ne menţine activi, ne protejează împotriva depresiei şi chiar a obezităţii.
Acest lucru se întâmplă deoarece atunci când simţim că viaţa noastră are un sens, ne ocupăm timpul cu acele activităţi prin care încercăm să ne atingem scopul. Asta înseamnă că nu stăm ore în şir, nu mâncăm în exces, din plictiseală sau emoţional, nu ne izolăm de ceilalţi.
Mulţi oameni, odată ajunşi la vârsta pensionării, se simt în derivă, în lipsa unui scop pentru care să se ridice din pat dimineaţa.
Prin urmare, este esenţial să existe un plan, odată cu ieșirea din câmpul muncii. În timp ce unii vârstnici îngrijesc de nepoţi, alţii devin campioni la şah în parcul mare din zonă. Tot mai mulţi aleg să facă voluntariat sau să ajute părinţii din vecini cu supravegherea vecinilor, rotunjindu-şi astfel şi veniturile.
Important este ca acest scop să existe şi să ne pună în permanentă conexiune cu cei din jur, pentru ca singurătatea şi depresia să nu se instaleze.

Singurătatea, la fel de dăunătoare precum fumatul

Singurătatea este poate cea mai grea “boală” de dus în această parte a vieţii. Există studii care arată că riscurile de a dezvolta o afecţiune cardiacă, precum infarct sau accident cardiovascular sunt la fel de mari, în cazul celor ce suferă de singurătate, ca şi în cazul fumătorilor.
Oamenii sunt fiinţe sociabile, nu putem fi insule. Prin urmare, este foarte importantă păstrarea câtorva legături strânse cu cei din jur, care să se manifeste prin întâlniri faţă în faţă.
În ciuda faptului că suntem mai conectaţi ca oricând, interacțiunea digitală nu poate lua locul celei fizice.