Air fryer-ul, în traducere friteuza cu aer cald, a căpătat tot mai multă popularitate în rândul electrocasnicelor preferate de români. Acum, că toată lumea are câte un astfel de aparat electric în bucătărie, au început să apară şi voci care spun că n-ar fi atât de sănătoase pe cât se credea. Aşa să fie însă?
Air fryer-ul, în traducere friteuza cu aer cald, a căpătat tot mai multă popularitate în rândul electrocasnicelor preferate de români. Acum, că toată lumea are câte un astfel de aparat electric în bucătărie, au început să apară şi voci care spun că n-ar fi atât de sănătoase pe cât se credea. Aşa să fie însă? Am verificat ce spun studiile, pentru a putea trage o concluzie cât mai obiectivă.
Cum funcţionează air fryer-ele şi de ce au devenit atât de populare
Principiul de funcţionare al unei friteuze cu aer cald se aseamănă mult cuptoarelor cu convecţie. Ambele folosesc un element de încălzire, adică o rezistenţă, care se încinge şi un ventilator, pentru a circula aerul fierbinte.
Cu toate acestea, există oameni care au şi cuptoare cu ventilaţie, dar şi friteuze cu aer cald, şi care au dezvoltat o preferinţă pentru acestea din urmă.
Motivul pentru care air fryerele sunt tot mai des preferate este faptul că scurtează considerabil timpul de gătire, datorită incintei mult mai mici în care mâncarea se coace. Astfel, poţi găti în 20 de minute ceva ce înainte pregăteai la cuptor în 40 de minute sau chiar mai mult.
Problema, spun cei care contestă aceste aparate, ar fi că friteuzele cu aer cald sunt alcătuite din materiale care nu ar rezista bine la temperaturi mari. Din acest motiv, spun ei, am ajunge să consumăm odată cu mâncarea şi particule componente ale aparatului.
În plus, există şi teoria conform căreia, în timpul gătirii la temperaturi mari, s-ar dezvolta o substanţă numită acrilamidă, clasificată de către OMS ca fiind potenţial cancerigenă.
Ce spun studiile despre teflon
Îngrijorarea, când vine vorba despre cele mai multe friteuze, pleacă de la acel înveliş antiaderent numit teflon, pe care îl au cele mai multe aparate. Această discuţie a existat şi după popularizarea tigăilor şi a vaselor ce au acelaşi înveliş ce previne lipirea alimentelor.
Despre teflon, studiile arată că poate degaja vapori toxici, atunci când este încins. Totuşi, ca acest lucru să se întâmple, vasul în care se prepară mâncarea trebuie să ajungă la temperatura de 260°C.
Majoritatea friteuzelor cu aer cald nu depăşesc 220°C, prin urmare acest risc este minim.
Totuși, un studiu desfăşurat în Australia în 2022 a arătat că folosirea ustensilelor cu teflon la gătit poate duce la descompunerea de microplastice şi nanoplastice în alimentele pe care le consumăm.
Acest lucru se întâmplă deoarece ceea ce numim noi teflon este de fapt un plastic foarte rezistent, numit politetrafluoroetilenă.
Studiul în cauză nu a vizat friteuzele cu aer cald, ci tigăi sau cratiţe, atât noi, cât şi uzate, însă învelişul antiaderent utilizat este acelaşi. În privinţa ustensilelor, autorii studiului au folosit spatule din oţel şi din lemn, cleşti de grătar şi bureţi din sârmă, pentru a mima utilizarea şi curăţarea vaselor.
Rezultatele acestui studiu au arătat că, atunci când zgârieturile în teflon sunt minore, vasele folosite eliberează peste 9000 de particule din plastic.
Atunci când acestea sunt grav deteriorate şi apar chiar crăpături în teflon, se eliberează peste 2 milioane de astfel de particule.
În acelaşi timp însă, cei care au creat Teflon susţin că materialul este atât de antiaderent, încât nu se lipeşte de alte molecule. Cu alte cuvinte, şi dacă se întâmplă să înghiţim mici bucăţele de teflon, ele nu sunt digerate, ci sunt eliminate de corp în aceeaşi stare în care au intrat.
Însă datele nu sunt foarte clare dacă aceasta este situaţia şi atunci când vorbim despre microplastice şi nanoplastice. Dată fiind această incertitudine, precauţia este recomandată.
Nu doar friteuzele cu aer cald ar putea fi dăunătoare, în anumite condiţii, ci şi tigăile şi cratiţele cu acelaşi înveliş antiaderent, care inevitabil se deteriorează în timp, mai ales atunci când folosim ustensile şi produse de curăţare inadecvate.
Acrilamida, o substanţă clasificată de Organizaţia Mondială a Sănătăţii drept potenţial cancerigenă, este un compus toxic atunci când este prezent în cantităţi mari, sau prin expunere repetată şi îndelungată. Această substanţă se formează atunci când alimente bogate în amidon, precum cartofii, sunt gătite la temperaturi de peste 120°C.
Apariţia acestei substanţe se poate observa pe alimentele gătite, sub forma rumenirii. Cu cât mâncarea e mai închisă la culoare, cu atât conţinutul de acrilamidă este mai ridicat.
Câtă acrilamidă se produce la coacerea cu aer cald?
Această substanţă apare atât prin prăjire în baie de ulei, cât şi prin coacere sau prăjire cu aer cald. Un studiu din 2015 a arătat că prepararea cartofilor într-o friteuză cu aer cald scade cu până la 90% producerea de acrilamidă, în comparaţie cu baia de ulei.
Cu toate acestea, într-un alt studiu din 2024, cele mai mari niveluri ale acestei substanţe au fost găsite la cartofii gătiţi la friteuza cu aer cald, urmaţi de cei prăjiţi în baie de ulei şi de cartofii copţi.
Prin urmare, studiile au avut rezultate complet opuse. Au existat însă şi concluzii comune. În ambele cercetări, valorile acestei substanţe au fost considerabil reduse atunci când alimentele au fost înmuiate în apă timp de câteva minute, înainte de preparare.
Totodată, cele mai mici valori de acrilamidă au fost înregistrate la mâncarea preparată în cuptor.
Prin urmare, cuptorul ar fi de preferat, însă şi friteuza cu aer cald se poate folosi, dacă acordăm câteva minute pregătirii alimentelor înainte de a le coace şi nici nu le lăsăm să se închidă prea mult la culoare.
Oxidarea grăsimilor
Un alt avantaj pentru care sunt atât de apreciate aceste aparate este faptul că se poate folosi o cantitate mult mai mică de ulei pentru a găti, decât atunci când prăjim în mod tradiţional.
Totuşi, dintr-o cercetare din 2024 aflăm că, deşi vorbim de o cantitate mult mai mică de grăsimi, din pricina faptului că ele sunt încinse la o temperatură mare, are loc oxidarea acestora. Acest lucru duce la generarea altor substanţe pe care nu ni le dorim în mâncare.
Pe lângă colesterol LDL, pot apărea compuşi volatili, precum aldehide sau cetone. Totodată, coacerea la air fryer ar duce la degradarea grăsimilor sănătoase, scăzând astfel valorile nutritive ale mâncării.
Cercetătorii vin însă şi cu o posibilă soluţie: includerea în reţeta preparată a cât mai mulţi antioxidanţi naturali, precum ierburi şi condimente, pentru a împiedica procesul de oxidare a grăsimilor.
Concluzie: Gătitul la air fryer este nociv sau nu?
Ca multe alte aparate şi dispozitive, pot fi dăunătoare, dacă le folosim greşit.
Sunt ele o alternativă sănătoasă? Depinde cât de des şi la ce le folosim. Gătirea cu aer cald e de preferat prăjirii în baie de ulei, însă în acelaşi timp, putem prepara cartofi la aer cald de 3 ori pe zi sau o dată pe săptămână.
Ei vor fi la fel de sănătoşi sau nesănătoşi de fiecare dată, moderaţia sau lipsa ei este ceea ce face diferenţa.
Cum putem găti în siguranţă la air fryer
În baza tuturor informaţiilor expuse mai sus, încercaţi să ţineţi cont de câteva sfaturi, pentru a putea reduce eventualele riscuri, atât cât puteţi controla:
- Evitaţi să gătiţi în aparate deteriorate, de pe care se desprinde stratul antiaderent şi nu folosiţi instrumente care zgârie. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul tigăilor, cratiţelor cu teflon.
- Folosiţi hârtie de copt pentru a preveni contactul teflonului cu mâncarea. Există hârtii de copt special concepute, foarte uşor de folosit şi care vă ajută şi să curăţaţi mai uşor friteuza.
- Nu gătiţi la temperaturi mari. Încercaţi să nu săriţi de 180 de grade Celsius, chiar dacă mâncarea se prepară ceva mai lent.
- Când pregătiţi cartofi sau alte alimente bogate în amidon, lăsaţi-i pentru 10 minute la înmuiat în apă, înainte de a le găti. Astfel, reduceţi din cantitatea de acrilamidă care se poate forma.
- Dacă încă nu v-aţi cumpărat un astfel de aparat sau aveţi de gând să îl schimbaţi pe cel care îl aveţi, ţineţi cont că există friteuze la preţuri similare, cu interior din inox sau din sticlă termorezistentă. Cu acestea evitaţi toate problemele legate de învelişul antiaderent. Practic, eliminaţi un risc de pe listă.
- Încercaţi ca, ori de câte ori puteţi, să folosiţi cuptorul în locul friteuzei cu aer cald. Da, este o metodă mai lentă, dar vedeţi şi voi, este tot mai clar că e de preferat în locul prăjirii cu aer cald sau în baie de ulei.
O porţie de cartofi prăjiţi la aer cald nu sunt o problemă pentru sănătate, atât timp cât în toate celelalte zile acordăm aceeaşi importanţă altor alimente, în special pe bază de plante. Una dintre capcanele în care pot cădea cei care cumpără un astfel de aparat pentru pregătit masa rapid este să se limiteze la aceleași câteva preparate uscate, ce pot fi gătite la air fryer.
Acelaşi lucru se poate întâmpla şi când vine vorba despre produsele semipreparate. Dată fiind gătirea cu mai puţin ulei, putem ajunge să credem că e sănătos să mâncăm alimente ultraprocesate, precum nuggets, inele de ceapă şi alte congelate gata de aruncat în friteuză, când de fapt acestea nu devin cu nimic mai sănătoase.
Surse:
Impact of air frying on food lipids – https://tinyurl.com/z5yywvs3
Raman imaging for the identification of Teflon microplastics and nanoplastics released from non-stick cookware – https://tinyurl.com/n86vhx4x
Review of the influence of hot air frying on food quality – https://tinyurl.com/yptv3szy
Acrylamide formation in air-fried versus deep and oven-fried potatoes – https://tinyurl.com/y9tbu2k3
Effects of Air Frying on French Fries – https://tinyurl.com/2yhj5hzm
Presence of Perfluoroalkyl and Polyfluoroalkyl Substances (PFAS) in Food Contact Materials (FCM) and Its Migration to Food – https://tinyurl.com/3y98hn9a
Air fryers grow in popularity, students, dietician discuss impact on health – https://tinyurl.com/3z2khrcd
Air fryers confirmed as least polluting cooking method – https://tinyurl.com/3xxarbms
Effect of Pretreatments and Air-Frying, a Novel Technology, on Acrylamide Generation in Fried Potatoes – https://tinyurl.com/2s46rtxk
Microplastic and PTFE contamination of food from cookware – https://tinyurl.com/3awt4s88
Influence of heating temperature and time on mechanical-degradation, microstructures and corrosion performances of Teflon/granite coated aluminum alloys used for non-stick cookware – https://tinyurl.com/27vjp2c6
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *