Kilogramele în plus sunt o problemă de sănătate în general vorbind. Însă de departe, cel mai problematic depozit de grăsime pe care o persoană îl poate avea este grăsimea viscerală, care poate apărea inclusiv atunci când vorbim despre oameni aparent slabi sau normoponderali.

Material revizuit de către dr. Georgiana Solomon, medic rezident cu specializare în diabet zaharat, nutriție și boli metabolice.

Grăsimea viscerală este acel depozit pe care corpul îl face în spatele peretelui abdominal şi care înconjoară organele, cu precădere ficatul, stomacul şi intestinele. În limite normale, un strat de grăsime viscerală nu reprezintă o problemă, însă excesul poate cauza numeroase complicaţii, printre care rezistenţa la insulină, diabet, dar şi boli cardiovasculare.

Diferenţa dintre grăsimea viscerală şi cea subcutanată

Grăsimii viscerale i se mai spune şi grăsime activă, pentru că poate avea un puternic impact în funcţionarea organismului. Spre deosebire de grăsimea subcutanată, grăsimea viscerală acționează ca un organ de sine stătător: determină eliberarea de hormoni, precum cortizol (hormonul stresului) şi substanţe pro-inflamatorii, numite cytokine, favorizând astfel inflamaţia cronică.
Prin eliberarea acestor substanţe, metabolismul poate fi modificat, iar funcţionarea principalelor organe, precum ficatul sau pancreasul, este de asemenea afectată.

Grăsimea subcutanată, pe de altă parte, deşi este tot o modalitate de stocare a energiei, este mult mai pasivă metabolic. După cum sugerează şi numele, grăsimea subcutanată este cea pe care o persoană o are imediat sub piele, cea care poate fi cuprinsă cu mâna.
Deşi în exces poate fi problematică, grăsimea subcutanată este mai degrabă o problemă estetică. Adesea însă, în cazul persoanelor ce suferă de obezitate, ambele tipuri de grăsime sunt prezente.

Cum îţi dai seama dacă ai grăsime viscerală – Calculator de grăsime totală şi viscerală

Un prim semnal de acumulare a grăsimii viscerale este mărirea circumferinţei taliei, însă această modificare poate fi asociată şi acumulării de grăsime la nivel subcutanat.
Cel mai eficient mod de a depista şi măsura nivelul de grăsime viscerală este printr-o procedură imagistică, fie că vorbim de CT sau RMN, continuând apoi sau nu cu analiza impedanței bioelectrice.

Totuși, pentru că aceste teste sunt costisitoare şi necesită resurse, există formule de calcul prin care se poate estima procentul de grăsime total al corpului. Din acest procent, studiile şi statisticile spun că 10% reprezintă grăsime viscerală.
În baza formulelor folosite de US NAVY şi a parametrilor agreaţi de literatura de specialitate, puteţi aproxima procentajul total de grăsime al corpului, precum şi proporţia estimată de grăsime viscerală:

Ecuaţiile folosite pentru calcul:

Femei: Procentaj grăsime = 163.205 x log10 (talie + şold – gât) – 97.684 x log10 (înălţime) – 78.387

Bărbaţi: Procentaj grăsime = 86.010 x log10 (abdomen – gât) – 70.041 x log10 (înălţime) + 36.76

Circumferinţa taliei

Un alt indicator al faptului că o persoană ar putea avea un nivel periculos de grăsime viscerală este circumferinţa prea mare a taliei. Dat fiind că grăsimea activă se acumulează în zona abdominală, o circumferinţă prea mare poate fi echivalată cu un nivel ridicat de depozite de grăsime în jurul organelor.

Astfel, Organizaţia Mondială a Sănătăţii identifică următoarele praguri, atunci când vine vorba de riscurile de complicaţii metabolice:

De ce grăsimea viscerală este cea mai periculoasă

Odată cu acumularea depozitelor de grăsime în jurul organelor, problemele de sănătate pot apărea la scurt timp.

Grăsimea activă este asociată cu:

• creșterea rezistenţei la insulină, chiar şi în absenţa unei predispoziţii la diabet sau prediabet;
• hipertensiune şi boli cardiovasculare, precum infarct, ateroscleroză sau boală coronariană ischemică.
• cancer de sân, cancer colorectal;
• declin cognitiv, boala Alzheimer

Ce favorizează depunerea de grăsime în jurul organelor

Principalii factori favorizanţi ţin de stilul de viaţă adoptat. O dietă bogată în carbohidraţi simpli şi grăsimi nesănătoase, săracă în hrană integrală şi o viaţă sedentară pot accentua sau accelera ritmul de depunere a acestui tip de grăsime.

Cu toate acestea, există şi alte aspecte ce ţin de genetică şi forma corpului, care pot determina câtă grăsime viscerală se acumulează. De pildă, un corp în formă de măr (partea trunchiului mai proeminentă decât şoldurile) poate fi predispus la a avea depozite mai mari de grăsime activă decât un corp în formă de pară (şolduri mai late, talie mai îngustă).
Totodată, stresul cronic joacă un rol determinant. Ca urmare a stresului, organismul produce hormonul numit cortizol, care activează depunerea grăsimii viscerale.

Cum poţi reduce grăsimea activă

Modificarea stilului de viaţă este principalul mod în care stratul de grăsime viscerală poate fi redus.
În ciuda faptului că este un tip periculos de grăsime, fiind activă metabolic, este şi mai uşor de pierdut, răspunzând mai repede la schimbări în alimentaţie şi la intensificarea efortului fizic.

Măsuri prin care se poate reduce nivelul de grăsime totală şi viscerală

• modificarea meniului zilnic, încât să includă hrană integrală dominată cu precădere de legume, carne macră şi grăsimi sănătoase şi limitarea carbohidraților simpli;
• includerea mişcării, sub orice formă, fie că vorbim de cardio sau exerciţii de forţă, sau activităţi precum urcatul scărilor sau plimbările în aer liber;
• reducerea stresului, prin metode precum meditaţia, timp petrecut în natură, deconectarea de la rețelele sociale şi alţi stimuli ce pot provoca stres suplimentar.

În situaţia în care vă confruntaţi cu o greutate în exces ce vă plasează într-un grad de risc crescut, iar schimbările încercate nu au produs efectele dorite, este necesar să vă adresaţi medicului de familie, precum şi unui medic cu competenţe în diabet şi boli de metabolism şi unui medic nutriţionist acreditat, pentru a primi susţinere şi un plan de nutriţie personalizat.

Acest articol are scop informativ și educațional. Informațiile prezentate nu substituie un consult medical de specialitate, un diagnostic sau un tratament. Pentru recomandări personalizate, vă rugăm să consultați un medic sau un alt profesionist în domeniul sănătății.

Resurse consultate pentru realizarea acestui material:

https://my.clevelandclinic.org/

https://www.healthline.com/health/visceral-fat

https://iris.who.int/