Despre cum lipsa de somn ne deteriorează starea de sănătate în general s-a mai scris şi discutat aici, la Starea Sănătăţii. Pe lângă efectele negative pe termen scurt însă, apar tot mai multe dovezi că între lipsa cronică de somn şi cancer ar exista o legătură strânsă, ce ar trebui să îi pună pe gânduri
Despre cum lipsa de somn ne deteriorează starea de sănătate în general s-a mai scris şi discutat aici, la Starea Sănătăţii. Pe lângă efectele negative pe termen scurt însă, apar tot mai multe dovezi că între lipsa cronică de somn şi cancer ar exista o legătură strânsă, ce ar trebui să îi pună pe gânduri mai ales pe cei care sunt nevoiţi să lucreze în ture de noapte, o perioadă îndelungată a carierei lor.
Încă din 2007, IARC (Agenţia Internaţionala de Cercetare a Cancerului), organism al OMS, a publicat un studiu ce evidenţia o posibilă legătură între nopțile albe pe termen lung şi riscul de a dezvolta cancer, cu precădere cancer de sân. De atunci, numeroase alte cercetări au încercat să verifice validitatea aceastei teorii.
În ciuda faptului că nu se poate stabili o relaţie de tip cauză-efect, dată fiind complexitatea factorilor variabili ce pot juca un rol important, precum stilul de viaţă sau genetica, apar tot mai multe cercetări care indică spre aceeaşi concluzie.
De ce turele de noapte ne pot predispune la cancer
Mecanismul ce ar putea conduce la dezvoltarea cancerului ar fi corelat cu modificarea ritmului circadian al organismului şi cu scăderea producției de melatonină.
Melatonina, hormonul secretat de glanda pineală, reglează somnul şi este implicată şi în alte procese ale organismului, precum repararea ADN-ului, reglarea ciclului de viaţă celular, creșterea şi multiplicarea normală a celulelor, supraviețuirea şi moartea programată a acestora. Melatonina este implicată şi în exprimarea genică a estrogenului, un hormon cu rol în apariţia cancerului de sân.
Un alt studiu observaţional, ce s-a desfăşurat pe o perioadă de 10 ani, a analizat modul în care lipsa de somn a afectat femeile care lucrau în ture de noapte. Astfel, s-a ajuns la concluzia că lucrul în schimburi de noapte pe o perioadă de 30 de ani sau mai mult predispune unui risc cu 36% mai mare de a dezvolta cancer la sân.
Cât timp poate cineva să lucreze în ture de noapte, înainte ca riscurile pentru sănătate să crească? Nu mai mult de 10 ani, arată acelaşi studiu. Tot după 10 ani creşte şi riscul de apariţie a decesului cauzat de probleme cardiovasculare.
În ceea ce priveşte alte tipuri de cancer, precum cel de plămâni, de vezică urinară sau de prostată, despre care se suspectează că pot fi puse pe seama privării cronice de somn, nu există la fel de multe studii care să urmărească în amănunt aceste asocieri.
Totuși, numărul de corelări este suficient de mare încât Organizaţia Mondială a Sănătăţii a catalogat munca în ture de noapte ca potenţial carcinogen.
Turele de noapte ne predispun unui stil de viaţă nesănătos
Munca în ture de noapte nu afectează doar ritmul circadian, ci poate avea și un impact serios asupra sănătății metabolice. Studiile au arătat că persoanele care lucrează noaptea au un risc crescut de a dezvolta diabet de tip 2, mai ales dacă adoptă un stil de viață nesănătos, cum ar fi fumatul, sedentarismul sau excesul de greutate. Un studiu a indicat că aceste factori adăugați la munca de noapte cresc riscul de diabet cu 11%.
Un alt efect al lucrului în ture de noapte este legat de obiceiurile alimentare. Cercetările arată că persoanele care muncesc noaptea, în special asistentele medicale, tind să consume mai puține fructe și legume. În plus, sunt mai sedentare decât cele care lucrează în timpul zilei. Pe de altă parte, consumul de alcool pare să fie mai redus în rândul celor care lucrează în ture de noapte.
Prin urmare, nu este clar dacă predispoziţia mai accentuată de a dezvolta cancer este direct cauzată de modificarea ritmului circadian sau este mai degrabă o cauză a alegerilor greşite pe care cei privaţi de somn le iau, cu privire la stilul lor de viaţă.
Cine este expus riscului crescut de cancer, din cauza programului de lucru nocturn
Studiile au vizat, de cele mai multe ori, personalul medical din spitale, care prin natura muncii sunt nevoiţi să lucreze în 3 ture. Aceştia nu sunt însă singurii angajaţi supuşi acestor riscuri.
Personalul din serviciul de urgenţă, cei aflaţi în subordinea armatei, în cazurile în care sunt nevoiţi să presteze ture de noapte, dar şi angajaţii care lucrează de acasă, pentru angajatori aflaţi într-un alt fus orar, care impun un program de lucru nocturn sunt expuşi acestor riscuri suplimentare de a se îmbolnăvi.
Resurse:
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *