Guma de guar este un aditiv alimentar natural obținut din semințele plantei de guar (Cyamopsis tetragonoloba), asemănătoare unor păstăi de fasole verde, originare din India și Pakistan.

În ce se găseşte guma de guar

Acest aditiv este folosit pe scară largă în industria alimentară datorită proprietăților sale de îngroșare, stabilizare și emulsionare. Guma de guar este compusă în principal din polizaharide, care îi conferă capacitatea de a forma geluri și de a reține apa. Din acest motiv, veţi regăsi guma de guar preponderent în alimente precum înghețata, sosurile, supele și produsele de panificație.

• înghețată
• iaurt
• dressing pentru salata
• produse de patiserie fara gluten
• sosuri
• chefir
• sucuri de legume
• pudding
• supă
• brânză

Guma de guar – potenţiale beneficii

Pe lângă proprietăţile de gelifiere, stabilizare şi îngroşare, guma de guar ar putea avea beneficii pentru sănătate, cu precădere pentru digestie şi controlul glicemiei.

Cum influenţează guma de guar digestia

Rezultatele obţinute de către cercetători pe această temă sunt diametral opuse.

Iniţial, într-un studiu din 2015, se observase o corelare între administrarea de gumă guar şi îmbunătăţirea tranzitului intestinal, diminuând constipaţia. Acest beneficiu s-ar fi datorat conţinutului mare de fibre.

Această teorie a fost ulterior contrazisă de către o altă echipă de oameni de ştiinţă printr-un studiu realizat pe şoareci.
În urma cercetării s-a evidenţiat o legătură între administrarea de gumă guar şi declanşarea unor procese inflamatorii care pot cauza sau agrava sindromul colonului iritabil în sistemele digestive ale şoarecilor.
Mai mult decât atât, consumul susţinut de gumă guar ar crea dezechilibre la nivelul microbiomului.
Prin urmare, concluzia cercetătorilor din urmă este că, cel puţin până la studii care să clarifice efectul asupra oamenilor, pacienţii ce suferă de sindromul colonului iritabil ar trebui să stea departe de produsele ce conţin gumă de guar.

Cum sunt influenţate glicemia şi colesterolul

Dată fiind natura acestei substanţe, mai exact prin faptul că este o fibră solubilă, guma guar poate încetini absorbţia zahărului şi diminua nivelul glicemiei.

Într-un studiu desfăşurat pe persoane cu diabet, cărora li s-au administrat 4 doze de gumă guar, timp de 6 săptămâni, s-a observat o scădere semnificativă a glicemiei şi o scădere cu 20% a colesterolului rău (LDL).

În doze mari, guma guar este nocivă

În anii ’90, guma de guar era utilizată în medicamente de slăbit, datorită potenţialului de a scădea apetitul.
Acest aditiv îşi poate mări volumul de până la 20 de ori, ceea ce ducea la senzaţie de saţietate.
Din păcate însă, pe lângă efectul dorit, administrarea acestui medicament s-a soldat inclusiv cu decese, rezultate în urma obstrucţionării esofagului sau a intestinului subţire.
În cele din urmă, s-a ajuns la interzicerea folosirii gumei de guar în produsele destinate slăbitului.
Dat fiind însă faptul că, în prezent, concentraţia maximă admisă în produsele alimentare este de 1 gram per litru, riscul expus mai sus este minim.

De ce sunt de evitat alimentele ce conţin gumă de guar

Motivul principal pentru care produsele care conţin gumă guar sunt de evitat este pentru că acestea, de cele mai multe ori, se regăsesc în categoria produselor ultraprocesate.

Astfel, nu este vorba doar despre conţinutul de gumă guar în sine, deşi nici acesta nu este tocmai o materie primă pe care o găsim în bucătărie. Este însă vorba despre tipul de alimente în care acest aditiv se găseşte, mai exact faptul că de fel este unul într-o listă lungă de aditivi, precum caragenan.

Image by Rinki Lohia from Pixabay