Un studiu publicat în urmă cu câteva zile în revista ştiinţifică Nature arată date îngrijorătoare: peste 3600 de substanţe chimice dintre cele folosite la depozitarea, procesarea, ambalarea şi servirea alimentelor au fost găsite şi în corpul uman. 80 dintre aceste substanţe sunt cunoscute ca fiind un potenţial pericol pentru sănătate, iar despre multe altele nu există încă date, în ceea ce priveşte efectele asupra sănătăţii umane.

Oamenii sunt expuși la substanțe chimice sintetice provenite din alimente, medicamente, produse de îngrijire personală și produse de uz casnic, precum și din poluanți de mediu. Unele dintre aceste substanțe chimice au fost asociate cu creșterea prevalenței bolilor cronice.

Ambalajul alimentelor, vopseaua folosită la imprimarea etichetelor, adezivi și alte materiale ce intră în contact cu alimentele, cum ar fi vesela și echipamentele pentru prelucrarea hranei, contribuie la încărcătura chimică umană prin expunerea orală, deoarece substanțele chimice migrează în produse alimentare, fiind apoi ingerate.

Care sunt substanțele ce au fost găsite în corpul uman

În studiu au fost observate atât substanţe al căror efect nociv este deja cunoscut în lumea ştiinţifică, precum bisfenol A (BPA) şi mai mulţi ftalaţi, cât şi alte substanţe, care sunt încă sub observaţie.
Folosirea BPA în anumite aplicaţii, precum la fabricarea sticlelor de copii şi a biberoanelor, este interzisă. Totuși, acest compus utilizat în fabricarea plasticului se găseşte în continuare în ambalaje şi în recipientele şi ustensilele ce ating mâncarea, în procesul de obţinere a acesteia.

Dintre cele 235 de substanţe monitorizate în corpul participanţilor la studiu, s-a observat prezenţa în sânge, urină, păr sau lapte matern a 25 de pesticide, a 23 de metale, 23 de compuşi asemănători dioxinei, 29 de substanţe eterne (PFAS) şi 19 ftalaţi.

Substanțele eterne, cunoscute și sub denumirea de substanțe perfluorurate (PFAS), sunt un grup de compuși chimici care nu se descompun ușor în mediu. Acestea sunt utilizate pe scară largă în diverse industrii datorită proprietăților lor hidrofobe și oleofobe. Din pricina stabilității lor chimice, PFAS se acumulează în mediu și în organism, fiind greu de eliminat.

În ceea ce priveşte BPA, există o propunere de interzicere completă a acestui compus la nivel European. Totuși, rămân numeroase astfel de substanţe, unele dintre ele adăugate în mod intenţionat la fabricarea materialelor ce ating mâncarea, altele obţinute neintenţionat sau care se formează în timpul fabricării.

Riscurile expunerii la substanțele transferate din ambalaje în alimente

În cazul expunerii la BPA şi alte răşini derivate din care se obţine plasticul, s-au putut observa efecte precum distrugerea ADN-ului la nivel celular, perturbări endocrine şi alergii.
Mulţi alţi compuşi dintre cei monitorizaţi sunt cancerigeni, pot cauza mutaţii sau pot afecta fertilitatea.

Despre multe alte substanţe monitorizate nu există încă suficiente date.

Cum poţi diminua expunerea la aceste substanţe

Este evident că, pentru cei mai mulţi dintre noi, care nu ne creştem singuri hrana, eliminarea completă a acestor riscuri este extrem de dificilă, dacă nu chiar imposibilă. Cu toate acestea, există câteva moduri în care poţi limita din expunere, prin câteva măsuri simple, care se regăsesc la baza unui stil de viaţă sănătos:

Evită mâncarea în ambalaje: dacă ai de ales între mere trase în folie şi mere din piaţă, aduse în lăzi, alege varianta vrac.

Evită pungile de plastic. Aşa cum substanţele ce intră în compoziţia ambalajelor şi a materialelor folosite în procesul de prelucrare a hranei pot ajunge în mâncare, acelaşi lucru se poate întâmpla şi cu alimentele ţinute în pungi de plastic. Foloseşte şi refoloseşte sacoşe din cârpă.

Încearcă să reduci consumul de apă sau a altor băuturi la PET. Microplasticele din apa de băut sunt prezente cu precădere în sticlele PET. Optează pentru recipiente de sticlă sau instalează filtre pe sursa de apă curentă.

Limitează consumul de alimente ultraprocesate. Acestea sunt exact produsele care trec prin numeroase procedee, fiind astfel expuse mai mult timp la diferite materiale, de pe care se pot transfera aceste substanţe periculoase.

Găteşte în casă. Optează pentru hrană neprocesată, precum legume, fructe, carne, nuci sau seminţe neprocesate. Găteşte acasă, în recipiente din fontă, ceramică, sticlă sau inox.