Managementul stresului este printre cele mai de interes subiecte, atunci când vine vorba de sănătate, stare de bine şi, mai ales, de prevenţie. În realitate, gestionarea stresului este la îndemână oricui se foloseşte de cele câteva elemente gratuite pe care le vom lista mai jos. Natura este cap de listă.

Unde găsim terapie gratuită pentru stres? În natură, printre copaci

Copacii și natura joacă un rol esențial în reducerea stresului, oferind un refugiu natural și liniștit de la agitația zilnică. Studiile arată că petrecerea timpului în preajma copacilor și a spațiilor verzi poate reduce nivelul cortizolului, hormonul stresului, și poate îmbunătăți starea de spirit. Aceste medii naturale oferă o pauză mentală și ajută la calmarea minții prin peisaje vizuale liniștitoare și sunete relaxante, cum ar fi foșnetul frunzelor sau ciripitul păsărilor.

Pe lângă rolul lor pentru sănătatea planetei, şi implicit pentru sănătatea noastră, ca omenire, copacii au şi un efect individual, asupra fiecăruia dintre noi.

Aşa cum explică autorul cărţii Viaţa secretă a copacilor, „Adolescenţa” unui copac durează de zece ori mai mult decât a noastră. Din acest motiv, omenirii îi este dificil să înţeleagă copacii deoarece trăim în timpi cu totul diferiţi.
Din această carte puteţi afla, de pildă, că unul dintre cei mai bătrâni copaci din lume, un molid din Suedia, are peste 9500 de ani.

Studiu: O densitate mai mare de copaci ajută la reducerea stresului şi anxietăţii

Conform unui studiu din 2020 din Germania, o densitate mai mare de copaci stradali, aflaţi la 100 de metri în jurul locuinţelor, reduce semnificativ probabilitatea ca locuitorii acelei zone să aibă nevoie de medicamente antidepresive.

Un alt studiu, din Marea Britanie, confirmă aceste date: Arborii stradali scad riscul afecţiunilor psihice.

Există zeci de dovezi, iar lucrurile sunt foarte clare: Mai mulţi copaci în jurul locuinţei tale, înseamnă un risc mai scăzut să te confrunţi cu anxietate, depresie şi alte afecţiuni psihice.

Din acest motiv este important ca, atunci când suntem pe cale să achiziţionăm o casă, să luăm seama şi la acest aspect: Are proprietatea respectivă copaci deja crescuţi?

În perioadele de carantină din timpul pandemiei de Covid19, oamenii care au avut acces la o vedere către natură au fost şi cei care au raportat niveluri mai reduse de stres şi de anxietate.
Aceste date au fost valabile atât pentru cei care stăteau la curte, cât şi pentru cei care aveau acces la natură doar printr-un geam.

Cei mai fericiţi, care au acces la propria curte, la propriul spaţiu verde, sunt cei mai privilegiaţi.
Pentru toţi ceilalţi însă, cel mai frecvent are loc contactul neplănuit cu natura.
Ce înseamnă acest contact neplănuit cu natura? Drumul de acasă până la staţia de autobuz, drumul până la magazinul din colţ, drumul din pauza de prânz, pentru a lua de mâncare.
Toate acestea sunt întâlniri pe care nu le plănuim cu natura.

Pentru ca oamenii să beneficieze de terapia pe care o oferă spaţiile verzi nu este nevoie de amenajare peisagistică, e suficient să existe arbori stradali sănătoşi, cu coroane ample, pe lângă care oamenii să poată trece zilnic.

Prin urmare, date fiind toate beneficiile care derivă din existenţa acestor arbori stradali, reprezintă o măsură proactivă de sănătate publică, mai mult decât este vorba de estetică.

Plantarea copacilor nu este o măsură suficientă

Deşi iniţial ai crede că e suficient să plantăm copaci şi gata, în realitate cei mai mulţi dintre copacii nou-plantaţi din oraşe nu supravieţuiesc.
Pe lângă un interval corect de plantare, care de cele mai multe ori nu se respectă, copacii tineri au nevoie de susţinere, de udare, şi de protejare a rădăcinilor de toate lucrările de infrastructură.

Autorul cărţii menţionate promite că, odată citită cartea Viaţa ascunsă a copacilor, nicio plimbare prin pădure sau chiar prin oraş nu va mai fi la fel.
Şi asta pentru că astfel ajungi să vezi şi să înţelegi mult mai bine cât de important este să avem grijă de copacii din jurul nostru, ca apoi ei să poată avea grijă de noi şi să ne protejeze atât sănătatea mintală, cât şi pe cea fizică.

Iar inactivitatea fizică, mai ales la pachet cu un nivel al stresului cronic crescut permanent, provoacă inflamaţie în corpul nostru.

Toate gândurile care ne preocupă în mod sistematic şi zilnic ne cresc nivelul de cortizol, hormon care este produs de organism atunci când suntem stresaţi.

Cortizolul, la fel ca şi grăsimea, are un rol benefic, atunci când nu apare în mod cronic.

Cortizolul este hormonul care ne ajută să facem faţă unor situaţii ameninţătoare, să avem energia să reacţionăm în caz de pericol.

Cum face cortizolul toate aceste lucruri? Transferând energie, sub formă de zaharuri, în sânge, pentru ca organismul să poată dispune de ele imediat.
Din acest motiv, unii dintre oameni mănâncă mai mult atunci când sunt stresaţi, ajungând la supraalimentaţie şi la obiceiuri alimentare nesănătoase.

Când valorile ridicate ale cortizolului sunt permanente, este vorba despre stresul cronic, cel care favorizează obezitatea şi inflamaţia cronică.

Ce alte soluţii avem, pentru managementul stresului?

Pe lângă plimbările în natură deja menţionate, o primă soluţie ar putea fi schimbarea factorilor declanşatori.
Astfel, dacă ceea ce provoacă stres zilnic este un loc de muncă, o soluţie ar putea fi schimbarea acestuia.

Mişcarea compensează statul jos şi stresul

Dacă totuşi acest lucru nu e posibil, poţi compensa statul jos perioade lungi de timp şi stresul cu mai multă mişcare.
Practic, cu cât petreci mai mult timp stând jos, stresându-te psihic, cu atât ai nevoie de mai multă mişcare ulterior.
Activitatea fizică moderată, inclusiv la cei ce suferă de obezitate, reduce nivelul inflamaţiei cronice.

Meditaţia te ajută să te eliberezi de gândurile stresante

Departe de stereotipul pe care mai toţi oamenii îl au în minte, atunci când vine vorba de meditaţie, statul în poziţia de yoga şi alte clişee, meditaţia este despre a privi înăuntrul tău.
Concret, soluţia pentru managementul stresului în acest caz, este să încercăm să ne retragem ori de câte ori se iveşte o situaţie foarte stresantă şi să încercăm să analizăm sursa de stres.
Dacă se dovedeşte că e ceva ce putem influenţa, să încercăm să rezolvăm problema. În schimb, dacă este un aspect asupra căruia nu avem control, să ne eliberăm de acele gânduri, de acel stres.

Altfel spus, declanşatorul principal al stresului nu este ceea ce ni se întâmplă, ci este reacţia noastră la ceea ce ni se întâmplă.
Modul în care noi reacţionăm este o funcţie a stilului de viaţă şi a convingerilor noastre. Schimbând modul în care reacţionăm la ceea ce ne provoacă stres, diminuăm şi nivelul de stres pe care îl resimţim.

Concrentrându-ne pe lucrurile bune din viaţa noastră, dar şi pe aspectele pe care le putem controla, diminuăm din stresul pe care ajungem să îl resimţim şi reducem riscul de boli cronice, boli autoimune.

Exerciţiile de respiraţie, obligatorii în managementul stresului

Respiraţia conştientă este unul dintre exerciţiile pe care le puteţi pune în aplicare la fiecare provocare pe care o întâlniţi în cale, pentru a vă reduce nivelul de stres şi de nervozitate.
Reducând frecvenţa respiratorie, organismul încetineşte, se linişteşte şi toate riscurile asociate stresului scad şi ele.