Tutunul încălzit, o invenţie Philip Morris ce a invadat piaţa tutunului din ultimii ani sub brandul IQOS, este o alegere tot mai populară în rândul tinerilor. Dar este tutunul încălzit o opţiune mai sigură decât ţigările clasice? Am verificat atât studii susţinute de industria tutunului, cât şi studii independente, pentru a ne putea forma o idee despre riscurile asociate consumului de produse tip heat, not burn.

Istoric IQOS – Cum a apărut tutunul încălzit pe piaţă

La fel ca ţigările electronice de vapat, nici dispozitivele cu tutun încălzit, denumite în engleză „heat-not-burn”, adică încălzire, nu ardere, nu sunt o invenţie nouă.

Prima încercare de a scoate un produs alternativ, care să permită fumătorilor să-şi hrănească dependenţa, cu promisiunea unor riscuri scăzute, a fost lansată pe piaţa americană în anul 1988.

Ţigările alternative se numeau Premier şi erau o variantă rudimentară a celor de azi. Ţigaretele arătau la fel ca cele convenţionale, însă erau doar o carcasă, umplută cu un amestec de tutun procesat şi arome. La capăt aveau un mic cărbune pe care îl aprindeai, iar acela încălzea tutunul din ţigară, rezultând un aerosol încărcat cu nicotină.

Acest produs nu a prins însă, cei mai mulţi dintre consumatorii de la acea vreme reclamând aroma şi gustul ca fiind neplăcute.

Alternativa a apărut ca o replică la un curent puternic antifumat. Cu alte cuvinte, oamenii deveniseră tot mai conştienţi de pericolele ce însoţesc acest obicei nociv şi începuseră să se lase de fumat.

Aşadar, fumatul de tutun încălzit a apărut ca răspuns la o nevoie. Dar nevoia nu era a consumatorilor, ci a companiilor care pierdeau clienți, pe măsură ce aceştia începuseră să ia decizii bune pentru sănătatea lor.

Despre tutun şi fumatul tradiţional se poate spune astăzi, fără nicio urmă de îndoială că provoacă moartea a peste 8 milioane de oameni în fiecare an. Peste un milion dintre aceştia nici măcar nu sunt fumători, ci inhalează fumul celor din jur.

Putem spune acelaşi lucru despre aceste dispozitive? Nu putem. Cel puţin, nu încă. Putem doar să ne uităm pe cercetările apărute până în prezent, care intuiesc nişte riscuri, dar care nu oferă certitudini. A durat peste 100 de ani pentru ca oamenii de ştiinţă să ajungă la consensul: “fumatul ucide”.

De la prima versiune, cea din 1988, şi până la dispozitivul care a făcut din obiceiul “fumatului fără fum” un adevărat fenomen, au mai trecut încă 19 ani.

Tutunul încălzit a căpătat popularitate începând cu 2014

În 2014, după alte câteva încercări eşuate ale industriei, Philip Morris lansa pentru prima dată IQOS, acronim pentru I Quit Ordinary Smoking.

Primele versiuni erau puţin diferite de cele din prezent, în mare parte s-a modificat aspectul lor şi puţin din funcţionalitate.

Atât cele de atunci, cât şi cele de azi au acelaşi principiu de funcţionare: Se introduce o mini-ţigaretă, special concepută pentru acest aparat, iar dispozitivul o încinge la temperaturi de 240–350 grade Celsius, spre deosebire de fumatul clasic, prin care ţigara ajunge la temperaturi de 600 de grade. Dispozitivul este dotat cu o baterie reîncărcabilă, aceasta fiind şi asemănarea principală cu ţigara electronică pe bază de lichid.

Philip Morris se lăuda în 2020 cu aproape 18 milioane de utilizatori de IQOS, la nivel global, despre care spunea că “au renunţat la fumat”. Cel mai probabil, în prezent, numărul clienților a crescut considerabil, graţie marketingului agresiv.

Utilizatorilor de IQOS li se adaugă şi utilizatorii de Glo sau Ploom, produsele concurente ale British American Tobacco, respectiv Japan Tobacco International, şi alţi câţiva jucători, care duc această piaţă, a tutunului încălzit, la o valoare estimată de 7.3 miliarde de dolari în 2019. Până în 2027, se anticipează o creştere de peste 30% a pieţei.

Care sunt riscurile, când vine vorba de produse din tutun încălzit? 

Dacă ne uităm pe site-ul IQOS, de pildă, se vorbeşte despre o scădere de 95% a substanţelor nocive, excluzând din acest procent nicotina.

Tot aici găsim şi o menţiune că acest lucru nu echivalează cu o scădere a riscului cu 95%.

Tot pe site există chiar şi o secţiune numită “Ştiinţă”, unde sunt prezentate inclusiv studii independente.

Dar nicăieri în tot site-ul nu am găsit să fie menţionate clar, cu subiect şi predicat, care sunt riscurile concrete. Putem doar intui că este vorba despre aceleaşi riscuri ca şi în cazul fumatului convenţional, nu?

Ce spun studiile despre fumatul de tutun încălzit

Aşa că ne-am uitat şi noi pe câteva studii independente, inclusiv o revizuire sistematică, ce a inclus atât studii sponsorizate de industrie, cât şi studii independente.

Un studiu finanţat de Philip Morris, desfăşurat în 2018 pe celule pulmonare umane, a arătat că atât particulele conţinute de aerosolii produşi de IQOS, cât şi cele din fumul de ţigară au provocat modificări celulare, dar fumul de ţigară ar fi provocat daune mai severe.

Un an mai târziu, un studiu independent desfăşurat în Australia ar fi arătat exact opusul: Anume, că celulele epiteliale şi celulele musculare netede de la nivelul aparatului respirator ar suferi aceleaşi modificări în ambele situaţii, indiferent dacă se consumă aerosoli cu nicotină sau fum de ţigară clasică.

Risc de inflamaţie şi modificări ale funcţiei celulelor

Acelaşi studiu a arătat că utilizarea dispozitivelor de încălzit tutun poate provoca inflamaţie, poate altera celulele epiteliale printr-un proces numit tranziţie epitelial mezenchimală, care face ca celulele să îşi schimbe funcţia şi mobilitatea, transformându-le în potenţiale viitoare metastaze.

Un număr mai mare de infecţii respiratorii

Apoi, există riscul de creştere a stresului oxidativ la nivel celular, care poate cauza disfuncţii ale celulelor, dar şi un risc de creştere a numărului de infecţii respiratorii, cauzate de o aderenţă crescută a microorganismelor în tractul respirator.

Deteriorarea celulelor epiteliale bronşice umane

Dintr-un studiu independent desfăşurat în SUA în 2018, a reieşit că, în comparaţie cu inhalarea de aer, inhalarea aerosolilor specifici dispozitivelor cu tutun încălzit cauzează deteriorarea celulelor epiteliale bronșice umane. 

Aceeaşi cercetare a arătat însă şi că toxicitatea la nivel celular este mai mică în cazul expunerii la aerosol de dispozitiv fără fum, decât în cazul fumului de ţigară, dar mai mare decât în cazul aburului rezultat din ţigara electronică.

Pneumonie eozinofilică acută – 2 cazuri documentate

În trei dintre studiile analizate care au fost desfăşurate pe oameni, astea fiind cele mai puţine, căci majoritatea se desfăşoară pe celule in vitro, a reieşit un risc de pneumonie eozinofilică acută, o boală destul de rară ce apare atunci când eozinofilele, un tip de celule albe din sânge, se acumulează în exces în plămâni. Dacă se complică, această boală poate duce şi la nevoia de terapie cu oxigen.

Oamenii de ştiinţă din Japonia au găsit două astfel de cazuri de pneumonie asociate cu tutunul fără fum. În primul caz era vorba de un tânăr de 20 de ani care a consumat astfel de ţigarete heat not burn timp de 6 luni, în număr de 20 pe zi, iar cu două săptămâni înainte de spitalizare își dublase consumul.

Cel de-al doilea caz a fost al unui adolescent de 16 ani, care avea diagnostic de astm bronşic, şi care a consumat produse din tutun fără ardere timp de două săptămâni. A ajuns la spital cu dificultăţi respiratorii, tuse persistentă şi cu analizele complet ieşite din grafic.

Deşi nu au existat multe astfel de asocieri documentate, se aşteaptă ca numărul de diagnostice să crească, pe măsură ce numărul de consumatori creşte.

Un alt studiu desfăşurat în Coreea a evidenţiat o corelare între consumul de tutun încălzit şi astm, rinită alergică şi dermatită atopică, aceasta din urmă putând să se complice cu alte probleme la nivelul sistemului imunitar.

Fumatul pasiv există şi în cazul tutunului încălzit

În studiile pe care le-am găsit, cei care raportau simptome după expunerea la aerosoli în mod pasiv menționau stări de rău, dureri în gât şi usturimi la nivelul ochilor. Asta, pe termen scurt. Pe termen lung, încă nu se ştie.

Ca o măsură de protecție pentru „fumătorii pasivi”, Comisia Europeană a făcut chiar zilele trecut o recomandare în acest sens și a propus interzicerea fumatului în anumite spații publice aflate în aer liber, precum stațiile de transport în comun, de pildă. 

Recomandările, care fac parte dintr-un plan mai amplu al Comisiei de a combatere a cancerului, vizează și aceste dispozitivele care emit fum sau aerosoli. Însă recomandările nu sunt obligatorii pentru statele membre ale Uniunii Europene, așa că rămâne la latitudinea țărilor cum și dacă le vor pune în practică.

Care este problema cu produsele de tutun încălzit

Problema cu produsele pe bază de tutun încălzit se adresează tinerilor, prin reclamele glossy şi omniprezente. Oricât de mult s-ar menţiona “acest produs nu este lipsit de riscuri”, reclama transmite un cu totul alt mesaj.

Aşa se face că majoritatea consumatorilor de produse cu tutun încălzit sunt tineri. Mulţi dintre ei fumează convenţional în paralel cu aceste dispozitive. Adică îşi măresc riscurile, în loc să şi le diminueze.

Apoi, îi avem pe cei care se apucă de aşa ceva fără să fi fumat vreodată. Oamenii care nu au fumat, deci practic nu au nevoie de vreo alternativă, intră direct în cercul consumatorilor de tutun încălzit.

De ce se întâmplă toate acestea? Pentru că reclamele atrăgătoare la aceste dispozitive nu sunt interzise, ba chiar sunt peste tot.

Prin urmare, e limpede că scopul este, de fapt, formarea unor noi consumatori, chiar dacă la nivel declarativ, industria se delimitează de acest obiectiv.

Aşadar, sunt ţigările heat not burn mai puţin riscante decât cele clasice? Adevărul este că nu știm. Nu avem suficiente dovezi ca să putem să facem comparația asta acum.

Ce spune Organizaţia Mondială a Sănătăţii despre aceste dispozitive:

“În prezent, nu există dovezi care să demonstreze că produsele din tutun încălzit sunt mai puțin nocive decât produsele convenționale din tutun. 

Produsele de tutun încălzit conțin substanțe chimice care nu se găsesc în fumul de țigară și care pot avea efecte adverse asupra sănătății.”

Însă, în loc să transmită acest fapt, că nu există dovezi care să demonstreze că produsele din tutun încălzit sunt mai puțin nocive, industria se bazează pe faptul că fumătorii înțeleg opusul: nu există dovezi care să arate că produsele din tutun încălzit sunt nocive.

“Evaluările independente ale datelor din industrie arată că peste 20 de substanțe chimice nocive și potențial nocive sunt semnificativ mai ridicate decât în fumul de referință al țigărilor. În plus, aceste produse sunt extrem de variabile, iar unele dintre toxinele găsite în emisiile acestor produse sunt cancerigene.

Pe lângă studiile finanțate de industria tutunului, există și unele studii independente care arată că există reduceri semnificative în formarea și expunerea la anumite substanțe nocive și potențial nocive, în comparație cu țigările standard, iar evaluările independente ale datelor din industrie au ajuns la aceeași concluzie.

Totuși, relația dintre expunere și efectele asupra sănătății este complexă, iar reducerea expunerii la aceste substanțe chimice nocive nu înseamnă că acestea sunt inofensive și nici nu se traduce într-un risc redus pentru oameni.

Conform datelor trimise către anumite agenții de reglementare, industria nu a reușit să demonstreze că aceste produse vor reduce bolile asociate cu tutunul.”

Cu alte cuvinte, nu există ţigară sigură. Singurul lucru sigur pentru plămâni este aerul şi de multe ori chiar şi ăla ne poate îmbolnăvi.

Dacă sunteţi fumători, căutaţi ajutor specializat. Nu înlocuiţi un rău cert cu iluzia unui ipotetic rău mai mic.

Discutaţi cu un medic, mergeţi la terapie, există medicaţie care vă poate fi prescrisă pentru a vă putea lăsa de fumat.