Dulciurile sunt, în mentalul multora dintre noi, asociate inevitabil cu copilăria. Se vede asta şi din faptul că nu concepem un Crăciun fără dulciuri sub brad, o zi de naştere fără tort îmbibat în sirop sau învelit în marţipan. Însă zahărul în exces consumat în copilărie se pare că nu este lipsit de consecinţe pe
Dulciurile sunt, în mentalul multora dintre noi, asociate inevitabil cu copilăria. Se vede asta şi din faptul că nu concepem un Crăciun fără dulciuri sub brad, o zi de naştere fără tort îmbibat în sirop sau învelit în marţipan. Însă zahărul în exces consumat în copilărie se pare că nu este lipsit de consecinţe pe termen lung.
Un studiu citat de revista Nature arată o corelare între obiceiul de a consuma zahăr adăugat începând de la vârsta de 6 luni a bebelușului şi un risc crescut de a dezvolta diabet şi hipertensiune mai târziu, la vârsta adultă.
Legătura dintre zahărul din copilărie şi bolile apărute mai târziu în viaţă
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Marea Britanie a fost forţată să impună populației raționalizarea alimentelor precum zahăr, carne sau brânză.
Restricțiile au fost în vigoare de la începutul anilor ’40 şi până în 1953, când accesul la zahăr a redevenit facil.
Recent, o echipă de cercetători de la University of Southern California, în colaborare cu alte două universităţi, au analizat datele genetice a mai bine de 60 de mii de oameni născuţi în perioada de restricţii, respectiv după ridicarea limitărilor.
Astfel, au fost analizate datele britanicilor născuți între octombrie 1951 și martie 1956 şi făcută comparaţia între cei născuţi în perioada restricțiilor şi cei născuţi imediat după. Oamenii de ştiinţă au constatat că cei care și-au trăit primii ani de viață în perioada raționalizării zahărului au avut un risc considerabil mai scăzut de a dezvolta afecțiuni cronice, cum ar fi diabetul și hipertensiunea arterială, în a doua parte a vieţii. Acest lucru sugerează că expunerea la zahăr în primii ani de viață poate influența sănătatea chiar și la decenii distanță.
Chiar și cantitatea de zahăr adăugat pe care mama o consumă în timpul sarcinii influențează sănătatea la maturitate a copilului. Autorii studiului au descoperit că raționalizarea zahărului în perioada intrauterină este un factor care a contribuit la aproximativ o treime din reducerea riscului.
Legătura dintre consumul de zahăr în exces în copilărie şi consecințele asupra sănătăţii apărute mai târziu ar deriva din faptul că, atunci când suntem expuşi la zahăr în exces de mici, stilul alimentar se păstrează şi mai târziu în viaţă.
Autorii studiului subliniază că o moderare a acestui consum ar fi suficientă pentru a reduce riscurile asupra sănătăţii viitorului adult.
Care este cantitatea maximă de zahăr adăugat recomandată de OMS
Recomandările Organizației Mondiale a Sănătăţii, când vine vorba de consumul de zahăr adăugat, este să se menţină consumul în limita a sub 10% din consumul total de calorii.
De pildă, la un consum de 2000 de kcal pe zi, consumul recomandat unei femei adulte, se recomandă un maxim de 200 kcal provenite din zahăr adăugat.
În 10 grame de zahăr se găsesc 39 de kcal, prin urmare, nu mai mult de 50 de grame pe zi, pentru un adult.
Copiii sub 2 ani nu ar trebui să consume zahăr adăugat. Pentru copiii cu vârstă mai mare de 2 ani, consumul de zahăr ar trebui menţinut sub 25 de grame pe zi.
Aceste valori maxime se referă la consumul total de zaharuri adăugate, rezultat nu doar din dulciuri, ci şi din pâine, sosuri, produse procesate din carne şi alte alimente care conţin zahăr, fără ca măcar să fie dulci.
Pentru a putea identifica mai uşor aceste produse, recomandăm citirea materialului despre denumirile sub care se poate ascunde zahărul pe etichetele produselor.
Adauga un comentariu
Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *