Visele au fascinat omenirea de mii de ani, fiind considerate de-a lungul timpului fie mesaje divine, fie ferestre spre inconștientul uman. Astăzi, cu ajutorul științei moderne, începem să înțelegem mai bine ce se întâmplă în creierul nostru atunci când dormim și, mai ales, de ce visăm.

De ce visăm?

Pentru o lungă perioadă, visele au fost învăluite într-o aură mistică. În civilizațiile antice erau privite ca mesaje de la zei, iar în Evul Mediu păstrau un caracter spiritual. Ulterior, Sigmund Freud a propus o interpretare psihologică: visele sunt expresii simbolice ale dorințelor inconștiente, adesea reprimate. Carl Jung a dus teoria mai departe, considerând că visele sunt produse ale inconștientului care comunică cu mintea conștientă, reflectând experiențele personale și arhetipurile colective.

Totuși, teoriile psihanalitice au o limitare majoră: lipsa unei baze științifice riguroase. Interpretările viselor variază de la un analist la altul, ceea ce face dificilă validarea lor. Din acest motiv, cercetările recente în neuroștiință au început să contureze o nouă perspectivă asupra visului.

Visele – Halucinaţiile social acceptate

Neurocercetătorul Matt Walker susține că, în timpul viselor, comportamentul nostru ar putea fi catalogat drept psihotic dacă l-am avea în viața de zi cu zi. Vedem lucruri care nu sunt reale (halucinații), credem lucruri false (delir), suntem dezorientați în timp și spațiu, avem schimbări bruște de dispoziție și uităm mare parte din ceea ce visăm. Cu toate acestea, în contextul somnului, toate aceste fenomene sunt perfect normale.

Descoperirile din ultimele decenii au arătat că visele nu sunt doar activități aleatorii ale creierului, ci procese esențiale. Ele contribuie la procesarea informației, la reglarea emoțională și chiar la stimularea creativității. Practic, visul nu este doar un „efect secundar” al somnului, ci un instrument activ de menținere a sănătății mintale.

Somnul REM vs non-REM

Somnul este împărțit în două faze principale: somnul non-REM și somnul REM (prescurtare de la rapid eye movement – mișcarea rapidă a ochilor). Acestea alternează în cicluri de aproximativ 90 de minute pe parcursul nopții. În prima jumătate a nopții predomină somnul non-REM, iar în a doua parte, somnul REM devine dominant.

Somnul REM este etapa asociată cel mai frecvent cu visarea intensă. În această fază, activitatea cerebrală poate fi chiar mai intensă decât în starea de veghe. Studiile realizate prin scanarea creierului au arătat că anumite regiuni sunt cu până la 30% mai active în timpul viselor. Este, totodată, și etapa în care corpul este „paralizat” de creier pentru a preveni mișcările fizice care ar putea duce la vătămări.

Somnul non-REM, deși mai puțin „spectaculos”, joacă și el un rol crucial. În această fază are loc consolidarea memoriei și restaurarea fizică a organismului. Așadar, ambele tipuri de somn sunt esențiale, completându-se reciproc într-un echilibru delicat.

Visele, ca mecanism de învățare și adaptare

Un exemplu fascinant vine din lumea păsărilor. Studiile au arătat că cintezele zebră nu se nasc cu abilitatea de a cânta, ci o învață ascultând și repetând triluri. În timpul somnului, creierul lor pare să repete aceste sunete, ceea ce sugerează că visele joacă un rol activ în învățare. Fenomenul este valabil și în cazul oamenilor: somnul ajută la consolidarea informațiilor învățate, la organizarea amintirilor și la dezvoltarea creativității.

Visele și emoțiile

Pe lângă funcția cognitivă, visele au și o puternică componentă emoțională. Ele pot acționa ca o formă naturală de terapie, permițând procesarea experiențelor negative și reglarea stărilor afective. De exemplu, visele ne pot ajuta să „rescriem” amintiri dureroase într-un cadru mai puțin amenințător sau să găsim soluții creative la probleme cu care ne confruntăm în viața de zi cu zi.

De ce este important să visăm?

Absența viselor – adică a somnului REM – poate avea consecințe negative asupra sănătății mentale și emoționale. Lipsa acestei faze a fost asociată cu tulburări precum depresia, anxietatea și problemele de memorie. De aceea, somnul profund și visarea sunt vitale pentru echilibrul nostru psihic și fizic.

Visele nu sunt simple închipuiri fără sens, ci fenomene complexe cu roluri importante în procesarea informației, echilibrul emoțional și sănătatea creierului. Fie că sunt bizare, tulburătoare sau aparent lipsite de sens, visele ne ajută să înțelegem mai bine lumea din jur și pe noi înșine.