Organizaţia Mondială a Sănătăţii defineşte sănătatea mintală ca fiind acea stare de bine care ne permite să facem faţă stresului în viaţă, să învăţăm, să muncim, să fim membri activi în comunitatea noastră. Sănătatea mintală este parte a bunăstării şi cuprinde capacitatea noastră de a lua decizii, de a dezvolta relaţii cu sens şi de a contribui la bunul mers al societăţii. Cu toate acestea, lucrurile nu sunt atât de simple în practică, precum sunt teoretic.

Sănătatea mintală şi cea fizică sunt interdependente

Sănătatea psihică şi cea fizică au o relaţie de interdependenţă. Mintea are nevoie de un corp sănătos, iar corpul se îmbolnăveşte când mintea este bolnavă.

Cercetările arată că mai mult de 50% din populație se va confrunta cu o problemă de sănătate mintală la un moment dat în viață. Asta înseamnă că unul din doi oameni va trece printr-un moment în care va avea nevoie de ajutor specializat. 

La nivel global, în anul 2019, una din opt persoane suferea de o tulburare mintală. Cei mai afectați erau tinerii, iar cifrele cresc de la an la an. 

Din 2019 şi până în prezent, omenirea a traversat o pandemie, şi la nivel regional, mai multe războaie, care au adus nu doar boală fizică şi moarte, ci şi depresie, anxietate şi dependenţe. Deşi poate părea greu de crezut, adicţiile, fie că vorbim de alcool, droguri sau jocuri de noroc, se numără și ele printre afecțiunile psihice, pe care deseori le ignorăm.

Însă nici înainte de pandemie sau de război lucrurile nu stăteau mai bine. Statele nu sunt în general suficient de pregătite să gestioneze problemele care țin de sănătate mintală. Tratamentele sunt inadecvate, inaccesibile sau prea scumpe. 

Iar în România lucrurile nu stau deloc bine. Din seria „Un sistem în terapie”, lansată de site-ul de investigații Snoop, puteţi afla despre cum a ratat țara noastră reforma sănătății mintale și despre cum România a fost condamnată de CEDO în 17 hotărâri care vizează încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități instituţionalizate sau internate în spitale de psihiatrie. 

De ce depresia şi anxietatea afectează cel mai mult tinerii

Există mai multe teorii cu privire la cauzele acestui fenomen, în special în rândul tinerilor. Cea mai populară teorie în prezent este folosirea excesivă a rețelelor de socializare.

Internetul a înlocuit mare parte din interacțiunile față în față. Foarte puțini părinți înțeleg cu adevărat ce se întâmplă în această lume nouă şi percep pericolele ca venind exclusiv din mediul fizic.

Astfel, mulţi părinți restrâng foarte mult libertatea copiilor în lumea reală, în timp ce îi lasă complet liberi și nesupravegheați în lumea virtuală.

Există însă și specialiști care cred că acolo unde există asocieri puternice între folosirea platformelor și depresie, ceea ce se întâmplă de fapt este că acei tineri care suferă deja de probleme folosesc platformele într-un mod diferit față de tinerii sănătoși din jurul lor.

Cu alte cuvinte, încă nu sunt cunoscute cu adevărat cauzele, însă cert este că, la nivel global, ne aflăm într-o epidemie de boli ale creierului în rândul adolescenților. 

România stă bine doar pe hârtie, când vorbim despre depresie şi anxietate

Statisticile la nivelul Uniunii Europene arată că, dacă vorbim strict despre depresie, România stă destul de bine. Doar 1% din populație declară că suferă de această afecțiune.

În realitate însă, mulți oameni fie refuză să caute ajutor, fie nici măcar nu-l caută pentru că nu știu să identifice că au o problemă.

„Identificarea din timp a tulburărilor mintale este semi-absentă”, spune Elena Dobre, managerul Institutului de Psihiatrie Socola din Iași, într-un interviu pentru EuroNews. 

Cum ştim că avem probleme de sănătate mintală

Anxietatea este tulburarea de sănătate mintală cel mai des diagnosticată în lume. Aceasta dă simptome precum o senzaţia de îngrijorare constantă, o avalanșă de gânduri, care nu te lasă să-ţi desfăşori activităţile, chiar şi atunci când nu există de fapt motive reale de îngrijorare.

Apoi, anxietatea dă şi simptome fizice: palpitaţii, diaree, dureri în piept, ameţeli, acestea fiind doar câteva dintre ele.

Tot această afecţiune poate da un sentiment apocaliptic, poate genera în mintea celui afectat scenarii foarte tragice, deşi nu există niciun motiv întemeiat pentru a se aştepta la tot ce e mai rău. 

Depresia este a doua cea mai diagnosticată tulburare de sănătate mintală. Depresia vine şi ea, printre altele, cu o senzaţie generală de amorţeală psihică, lipsă de energie şi chef de a face orice activitate, chiar şi activităţi care cândva erau plăcute. Mulți oameni experimentează anxietate și depresie în același timp. 

Depresia, dar şi alte tulburări mintale, pot face o persoană să se izoleze, să devină antisocială, să nu se mai îngrijească. Practic, orice modificări ale personalităţii, la noi sau la cei din jur, ar trebui să ridice semne de întrebare.

Tulburările de somn pot, de asemenea, să fie simptome asociate cu bolile mintale, fie că vorbim despre insomnie, sau hipersomnie (atunci când dormi în exces). O altă serie de simptome problematice pot fi modificările în apetit sau modificările bruşte în greutate.

Dependenţele sunt tot boli şi trebuie tratate ca atare. Fie că e vorba de droguri, jocuri de noroc sau alcool. Provocarea aici vine din faptul că, de multe ori, o dependenţă nu se instalează singură.

Fumatul, consumul de alcool, consumul de droguri sunt deseori asociate între ele, câte două, câte trei, în funcţie de persoană. Cu excepţia consumului de droguri, toate sunt acceptate social, din păcate.

Ce putem face, pentru a îmbunătăţi sănătatea mintală

Un prim pas pentru a ne debarasa de această paradigmă învechită și stigmatizantă, care pune etichete și îi împiedică astfel de oameni să ceară sau să primească ajutor, este să conștientizăm că ne confruntăm cu probleme de sănătate a creierului.

Sănătatea mintală e la fel de importantă ca sănătatea corpului, deci este esențială pentru a putea avea un stil de viaţă sănătos. 

Somnul, alimentaţia, stresul cronic, mișcarea sau lipsa ei, programele de la televizor, platformele de socializare, singurătatea sau, dimpotrivă relaţiile cu sens, toate acestea sunt elemente care pot influenţa negativ sau pozitiv sănătatea mintală.

Din acest motiv, este esenţial nu doar să lăsăm loc în viaţa noastră pentru mișcare, activități noi sau lectură. E important să şi dormim suficient, să ne hrănim cu alimente integrale, sănătoase, evitând alimentele ultraprocesate.

În acelaşi timp este important de ştiut că psihoterapia este disponibilă şi decontată de Casa de Asigurări de Sănătate. Există psihoterapeuți și psihologi la care putem merge gratuit, cu trimitere de la medicul de familie sau de la alţi câţiva specialişti, printre care şi oncologi, pediatri sau diabetologi.