Exceptând bolile cronice, expunerea la poluarea aerului este a doua cauză de deces după fumat. Doar că poluarea este un ucigaș foarte discret, pentru că rareori punem pe seama ei problemele de sănătate pe care le avem.

Cum ne afectează poluarea aerului

Poluarea aerului afectează fiecare organ și fiecare celulă din corpul uman. Este concluzia extrasă dintr-o meta-analiză globală, adică un studiu care rezumă rezultatele mai multor cercetări din întreaga lume, publicată de un comitet de specialiști în boli respiratorii în 2018.

Într-o investigație publicată de The Guardian, care arată că peste 98% dintre europeni respiră aer foarte poluat, toxic, care ar putea fi cauza a peste 400.000 de decese pe an. Măsurătorile au fost făcute pentru acele particule atmosferice cu un diametru mai mic decât 2,5 micrometri, adică PM 2,5.

Câtă poluare e prea multă poluare?

Potrivit OMS, concentrațiile medii anuale de PM 2,5 nu ar trebui să depășească cinci micrograme pe metru cub. Însă doar 2% din populația Europei locuiește în zone care îndeplinesc acest criteriu. Aproape toți locuitorii din Europa de Est respiră aer toxic, în care concentrațiile sunt de cel puțin două ori mai mari decât limita.

Una dintre sursele principale ale PM 2,5 este, desigur, traficul auto. Iar în România lucrurile stau foarte prost la capitolul ăsta. Țara noastră a fost trimisă la finalul anului 2021 în fața Curții de Justiție a Uniunii Europene pentru nerespectarea legislației privind aerul curat și emisiile industriale. Din păcate, avertismentele oficiale nu ne prea ajută pe noi, oamenii de rând, să respirăm un aer mai curat.

Cum stau lucrurile în România

Deși concentrațiile anuale de PM 2,5 nu ar trebui să depășească cinci micrograme pe metru cub, București, Hunedoara, Craiova, Ploiești sunt doar câteva exemple de orașe care depășesc 19 micrograme pe metru cub. Adică oamenii din aceste orașe inhalează zilnic de aproape patru ori limita maximă calculată de OMS! Toată harta poluării poate fi studiată.

Ce este mai exact poluarea aerului

Particulele astea de PM 2,5 sunt ca niște particule de praf. Doar că ele nu se văd așa cum se vede praful. Sunt mult mai mici. Problema e că, fiind atât de mici, intră foarte ușor în plămâni și sunt purtate prin fluxul sanguin în efectiv toate celulele din corp. Sângele duce aceste microparticule în tot organismul.

La fel ca în cazul nutriției defectuoase, la fel ca în cazul alcoolului sau al tutunului, problemele de sănătate nu apar imediat.

În timp însă, inhalând zilnic aceste particule, pot apărea astmul, bolile de plămâni, boli de piele, boli de ficat, diabet, cancer, chiar și accidente vasculare sau demență. O sumedenie de boli care au legătură cu aerul pe care-l respirăm.

Poluarea aerului afectează fiecare celulă din organism

Și studiul menționat arată că fiecare bucățică din organismul uman este afectată de poluarea aerului, fiecare organ suferă.

Există dovezi clare că poluarea aerului poate perturba somnul. Atunci când te duci la medic cu o problemă de somn, medicul ar trebui să ia în considerare și asta. Există studii care arată că poluarea aerului este asociată cu apneea. Căile respiratorii superioare se inflamează și ajungem să avem apnee în somn.

Expunerea la poluare scade performanțele sportive. Poate că de asta, atunci când se întâlnesc sportivi din diferite zone ale lumii, șansele sunt mai mari de partea acelor sportivi care nu respiră zilnic aer toxic.

Copiii sunt în mod special afectați de poluarea aerului pentru că organismele lor nu sunt încă mature. Plămânii și sistemul lor imunitar încă se dezvoltă. Există mai multe studii care arată o corelație între expunerea la particule PM 2,5 și la trafic intens și astmul în rândul copiilor.

Poluarea aerului din Bucureşti

Într-un studiu făcut la Institutul Marius Nasta, semnat, printre alții, și de Beatrice Mahler, a fost investigat impactul poluării aerului asupra pacienților cu boli cronice respiratorii, cardiovasculare sau metabolice. Studiul e făcut în București și zona metropolitană între august 2018 și iunie 2022. Excluzând perioada acută a pandemiei de COVID-19, în toată perioada în care s-a desfășurat studiul, valorile maxime de PM 2,5 și PM 10 au fost depășite. Există date valide statistic care indică faptul că atunci când nivelul de poluanți de PM 2,5 crește, numărul de internări respiratorii crește și el. La fel, când poluarea cu PM 2,5 crește, se întâmplă același lucru și cu numărul de internări din cauze cardiovasculare sau chiar complicații ale diabetului.

În 2020, o fetiță de nouă ani din Marea Britanie a devenit prima persoană din lume pentru care cauza decesului, scrisă negru pe alb pe certificatul de deces, a fost poluarea aerului. 400 de mii de oameni mor anual doar în Europa din cauza poluării. Totuși, pe certificatele lor de deces nu scrie că aerul pe care l-au inhalat zi de zi a contribuit în mare măsură la astmul pe care l-au dezvoltat sau la alte boli de plămâni. În cazul acestei fetițe din Marea Britanie, care suferea de astm, mama ei a avut energia necesară ca să demonstreze în instanță că 27 de cazuri de spitalizare ale fetiței au avut legătură directă cu nivelurile de poluare din zona Londrei în care familia locuia. 

Cum a fost posibil acest lucru? În acea zonă existau dispozitive de monitorizare a calității aerului. În cele mai multe dintre cazurile de spitalizare cu boli respiratorii, nici corelația și nici cauzalitatea nu pot fi prea ușor demonstrate.

Ce soluţii există

Într-un interviu pentru PressOne, Alexandru Luchiian, fondatorul mai multor proiecte de mediu, spune că „pe teritoriul României sunt doar opt stații care măsoară PM 2,5, celelalte măsoară PM 10 și alți compuși. Pe teritoriul României sunt doar opt, Japonia are 1.600.

Printre măsurile recomandate de OMS pentru reducerea poluării generate de aceste particule se numără dezvoltarea cu prioritate a infrastructurii pentru mersul pe jos, pentru ciclism, pentru transportul public în detrimentul mașinilor individuale. Apoi, îmbunătățirea eficienței energetice a locuințelor pentru a reduce nevoia de încălzire sau de răcire. Și neapărat spații verzi în orașe care să mai elimine din poluare. 

Poluarea aerului este o urgență din perspectiva sănătății publice, însă niciuna dintre măsurile luate de cei ce au putere de decizie în prezent nu este aliniată cu această informație. 

Cum stau lucrurile în alte orașe din lume? În Stockholm, începând din 2025, în centrul orașului vor mai intra doar mașinile electrice. Primarul orașului a declarat „În prezent, aerul din Stockholm este cauza bolilor de plămâni în cazul copiilor și cauza deceselor premature în cazul vârstnicilor. Trebuie să eliminăm gazele de eșapament nocive din mașinile pe benzină și motorină.” România are un parc auto învechit şi este nevoie de soluţii în acest sens.

În Barcelona, poluarea a scăzut cu peste 25% în acele „super-cartiere” în care pietonul are prioritate. Mașinile au voie să intre în aceste cartiere, însă au o singură bandă și limite clare de viteză.

Poluarea aerului este în top patru cei mai mari factori de risc din perspectiva deceselor premature la nivel global în 2019, pe lângă hipertensiune, fumat și cauze asociate regimului alimentar.