Cancerul de colon este, dacă privim imaginea globală, a treia cea mai frecventă formă de cancer, care afectează deopotrivă femeile şi bărbaţii. 10% dintre toate diagnosticele de cancer din lume reprezintă cazuri de cancer de colon.

La nivel european, există o rată medie de supravieţuire de 60% după 5 ani de la primirea acestui diagnostic. În România, rata de supravieţuire este de 52%, mai scăzută decât media europeană.

Cancer de colon – Statistici sumbre

În 2022, în România, cancerul colorectal a fost cel mai comun cancer diagnosticat la nivelul populaţiei de ambele sexe, cu o incidenţă de aproape 13% din totalul de diagnostice de cancer. Peste 13.000 de cazuri noi au fost diagnosticate doar în anul 2022. 

România are una dintre cele mai mici rate de prevenţie prin screening a cancerului de colon. 

În plus, din păcate, avem şi cele mai mici cheltuieli alocate îngrijirii pacienților cu cancer.

Ce este şi mai îngrijorător este faptul că această afecțiune, cândva asociată persoanelor trecute de 60-65 de ani, are în prezent o incidenţă alarmantă în rândul celor mai tineri de 50 de ani. Iar asta este o modificare recentă.

Milenialii, adică persoanele născute între începutul anilor ‘80 şi până la jumătatea anilor ‘90 au astăzi un risc de două ori mai mare de a dezvolta cancer de colon decât au avut părinţii lor, la aceeaşi vârstă. În trecut, această afecţiune malignă era o raritate înainte de 50 de ani. 

Astăzi însă, 20% dintre cei care primesc acest diagnostic au sub 50 de ani, motiv pentru care şi medicii au început să recomande să mergem să ne căutăm tot mai devreme, lucru valabil mai ales pentru cei cu factori de risc.

Cum se dezvoltă cancerul de colon

Colonul este ultima oprire pe care mâncarea consumată de noi o face în procesul digestiei. În acest complex mecanism al transformării hranei în nutrienţi, această ultimă etapă este la fel de importantă ca ingerarea.

Aici, conţinutul alimentar, procesat deja de restul organelor implicate în digestie, staţionează pentru o vreme, înainte de a fi eliminat prin defecaţie.

La nivelul mucoasei ce acoperă colonul are loc absorbția apei din resturile alimentare şi a electroliţilor, precum sodiul. Tot aici are loc şi absorbţia unor vitamine, precum Vitamina K, vitaminele din complexul B, dar şi fermentarea unor fibre şi alţi carbohidraţi nedigeraţi, sub acţiunea bacteriilor prezente în mod natural.

Celulele care formează mucoasa intestinului gros îşi îndeplinesc astfel rolul şi preiau nutrienţi din ceea ce noi am consumat cu ore în urmă. 

Totuşi, aceste celule, la fel ca în cazul oricăror alte forme de cancer, pot suferi transformări şi pot începe să se înmulţească necontrolat. Aşa apar acele excrescenţe cu aspect de ciupercă, adică polipii, ce rămân ataşaţi de mucoasa colonului, fără ca măcar să ştim că ei sunt acolo. Cei mai mulţi polipi sunt benigni şi pot rămâne aşa timp de mulţi ani.

Simpla prezenţă a polipilor este un semnal de alarmă, care ar trebui să ne facă să acționăm fie pentru îndepărtarea lor, fie pentru supravegherea lor îndeaproape, atunci când medicul consideră că nu reprezintă un risc crescut de a deveni maligni.

Care sunt simptomele de cancer de colon

Din nefericire, cancerul de colon nu prea dă simptome care să ne sperie suficient și să ne facă să mergem la medic, decât atunci când, de multe ori, este deja prea târziu. Acest lucru se întâmplă pentru că polipii nu sunt, în primă fază, suficient de mari încât să producă disconfort.

Există semne, dar ele sunt subtile şi, de mult prea multe ori, nu le dăm atenţie.

Partea foarte bună este că pentru pacienții cu polipi precanceroşi sau chiar în stadiul I al cancerului, care reușesc să depisteze la timp problemele, rata de supravieţuire 5 ani mai târziu de la diagnostic este de 90-95%, de cele mai multe ori doar cu operaţie, fără alte terapii.

Care sunt simptomele care ar trebui să ne alarmeze?

– modificările în rutina mersului la baie

– episoadele de constipaţie cronică, alternate sau nu cu episoade diareice

– senzaţia de golire incompletă a intestinului, după mersul la baie

– forma scaunului – aşa-numitul scaun în creion, foarte subţire.

Apoi, există și simptomele mai evidente:

– sânge în scaun

– sângerările rectale

– durerile abdominale difuze sau crampe

– oboseala, slăbiciunea

– scăderea nejustificată în greutate

Ca în orice alt tip de cancer, întârzierea în primirea unui diagnostic face ca prognosticul să fie mai sumbru. 

Factorii de risc pentru cancer de colon

Doar o mică parte dintre cazurile de cancer de colon au la bază o moștenire genetică. Jumătate dintre cazuri sunt asociate cu factori de risc care țin de stilul de viață. Aceşti factori, în teorie, ar putea fi controlați de noi:

– obezitatea

– diabetul de tip doi

– fumatul

– consumul de alcool

– prezența inflamației cronice în corp

– o alimentație nesănătoasă

Unii factori de risc sunt direcţi, alţii sunt mai degrabă indirecţi, dar conduc în acelaşi punct, pentru că servesc drept declanşatori.

Sănătatea precară a microbiomului, în strânsă legătură cu cancerul de colon

Sănătatea microbiomului sau microbiotei, adică totalitatea bacteriilor şi a microorganismelor ce se regăsesc în organismul nostru, joacă un rol foarte important.

Încă nu înțelegem pe deplin fenomenul, dar grija pe care o purtăm comunității de creaturi care ne alcătuiesc corpurile este intim legată de o stare bună de sănătate.

O sănătate precară a microbiomului este în strânsă legătură, dovedită, cu cancerul colorectal. În mai multe studii de laborator, oamenii de ştiinţă au modificat intenţionat microbiomul intestinal al şoarecilor, creând un dezechilibru între bacteriile benefice şi cele oportuniste, pentru a vedea consecinţele.

Înmulţirea necontrolată a unora dintre bacteriile care altfel ar fi fost menținute în frâu de bacteriile benefice a dus la apariţia de tumori.

Medicii au vrut sa vadă dacă această corelare se reflectă şi în organismul uman. Şi au găsit aceleaşi modificări pe care le-au putut observa la animale. Comparând microbiomul unui om cu diagnostic de cancer de colon cu microbiomul unui om sănătos, s-au observat exact aceleaşi modificări pe care oamenii de ştiinţă le-au putut observa la şoareci.

Prin urmare, se poate spune fără urmă de îndoială că sănătatea precară a microbiomului este un factor direct determinant în riscul de a dezvolta cancer de colon.

Consumul de antibiotice în exces afectează microbiomul

Antibioticele omoară nu doar bacteriile ce provoacă infecţii, ci şi microorganismele benefice din corpul nostru. Din acest motiv important să luăm antibiotice doar atunci când sunt prescrise de către medic.

O alimentaţie lipsită de fibre, lipsită de hrană integrală, dar bogată în alimente ultraprocesate, ne afectează în multiple moduri şi poate conduce, în timp, la un astfel de diagnostic.

Pe de-o parte, produsele ultraprocesate sunt sărace în nutrienţi, bogate în sare, zahăr, grăsimi nocive și nu conţin fibre mai deloc. Pe de altă parte, prin însăşi compoziţia lor, alimentele ultraprocesate sunt pline de aditivi, gume, stabilizatori şi conservanţi care, mai ales cumulate, pot cauza în mod direct modificări la nivelul colonului.

Alţi factori de risc

Carnea roşie şi produsele procesate din carne, consumate frecvent şi în exces, reprezintă un alt factor de risc. Atunci când e consumată în exces, carnea roşie și produsele procesate și ultraprocesate din carne, pot conduce la apariţia cancerului de colon.

Fumatul este un factor uriaș de risc, aşa cum este şi consumul de alcool. OMS spune foarte clar că riscurile, atunci când vine vorba despre alcool, încep de la prima picătură.

Apa, în schimb, este un aliat și ajută la curăţarea colonului şi la diminuarea riscului de constipaţie. Iar constipaţia cronică, cum ziceam, este atât un simptom, cât şi un factor de risc.

Lipsa de mişcare joacă un rol la fel de important aici. Oamenii sedentari, care au joburi de birou, care nu fac niciun pic de mişcare, sunt cu 30% mai predispuşi riscului de a dezvolta cancer colorectal.

Cum reducem riscul de cancer de colon

Acest tip de cancer este cel mai strâns legat de alegerile alimentare. Consumaţi deci hrană integrală, cât mai multe fructe şi legume proaspete, pline de fibre, despre care se suspectează că ar fi aliatul nostru în această luptă.

Limitaţi consumul de carne roşie şi înlocuiţi-o cu peşte de captură, fructe de mare, pui, curcan şi alte tipuri de carne albă, pe cât posibil din surse pe care le cunoaşteţi.

Hrăniţi-vă microbiomul. Apar din ce în ce mai multe dovezi că microbiomul este în strânsă legătură cu foarte multe procese care au loc în corpul nostru. Căutați „hrana vie”, adică alimente fermentate, precum kefirul sau murăturile, care sunt excelente pentru intestin. 

Încercați să diminuați cantitatea de zahăr adăugat pe care o consumaţi. Începeţi cu alimentele care oricum nu ar trebui să conţină zahăr, precum pâinea, sosurile, conservele și eliminați-le din coșul de cumpărături. 

Gătiţi cât se poate de mult în casă, din ingrediente pe care le cunoaşteţi. Iar atunci când o faceţi, evitaţi pe cât posibil prăjelile. Bucătăria românească abundă de prăjeli şi grăsimi nesănătoase, motiv pentru care poate fi greu să vă schimbaţi obiceiurile, dar nu imposibil. Optaţi pentru variante la cuptor, sunt mult mai sănătoase.

Limitaţi grătarele. Carnea gătită la temperaturi mari, sub acţiunea enzimelor din corp, eliberează nitrozamine. Aceşti compuşi sunt cancerigeni şi afectează cu precădere tractul intestinal.

Faceţi mişcare. Începeţi uşor, cu ceva de care vă puteţi ţine în fiecare zi. Puneţi-vă o alarmă care să vă amintească, pentru că atât timp cât nu v-ați format încă un obicei, e destul de uşor să uitaţi.

Screening pentru cancerul de colon

Iar după ce faceţi toate acestea şi începeţi să îmbunătăţiţi modul în care vă trataţi corpul, nu uitaţi de screening. Pentru că există și oameni care ajung la acest diagnostic, în ciuda faptului că au trăit o viaţă în care nu s-au expus riscurilor. 

Teste invazive şi neinvazive

Discutaţi cu medicul pentru a afla care metodă de screening vă este potrivită. Pe lângă colonoscopia de care ne ferim mulți, unii de ruşine, alţii pentru că nu ştiu exact ce presupune, există şi metode mai puţin invazive de screening.

De exemplu, se pot face teste de scaun special dezvoltate pentru a depista anomaliile, numite FIT (testul imunochimic fecal), care n-ar trebui să sperie pe nimeni, fiind complet neinvazive. Aceste teste sunt foarte eficiente în detectarea semnelor de cancer de colon, încă din fază incipientă. 

Când ar trebui început screeningul împotriva cancerului de colon

Este important să vă faceţi o rutină din a merge periodic la medicul specialist şi a verifica sănătatea colonului.

Pentru persoanele fără un istoric de cancer în familie, verificările ar trebui să înceapă în jurul vârstei de 45-50 de ani.

În cazul celor care au cazuri de cancer colorectal în familie, screening-ul ar trebui să înceapă cu 10 ani înainte de vârsta pe care o avea persoana din familie atunci când a primit diagnosticul. Aşadar, dacă aveţi o rudă apropiată care a avut această afecțiune la 48 de ani, de la 38 ar trebui să începeţi verificările periodice, spun specialiștii.