Însușirea obiceiurilor sănătoase este un obiectiv pe care mulţi dintre noi ni-l setăm, mai ales sub forma unor rezoluții de anul nou. Din păcate însă, aproape la fel de mulţi sunt şi cei care nu se pot ţine de ceea ce își propun. Unde greșim şi ce am putea să îmbunătățim pentru a ne putea ţine de obiceiuri sănătoase mai uşor ne povesteşte Maria Bucuria, din perspectivă proprie şi în baza experienței sale pe acest drum anevoios către un stil de viaţă sănătos.

De ce abandonăm obiceiurile sănătoase?

De prea multe ori suntem excesiv de exigenţi cu noi înşine, fixându-ne ţeluri prea numeroase, dificil de atins sau care nu sunt foarte clare. Când alergăm după doi iepuri, riscăm să nu prindem niciunul, spune un vechi proverb, iar acesta se aplică şi în cazul obiceiurilor sănătoase prea numeroase, pe care vrem să ni le însuşim dintr-odată.

Iar atunci când ne propunem să ne schimbăm drastic de pe o zi pe alta, încât să fim o cu totul altă persoană peste noapte, schimbarea poate fi greu de acceptat chiar şi de creierele celor mai ambiţioşi oameni. Din acest motiv, e important ca modificările stilului de viaţă să fie implementate treptat, cu paşi mici, pentru a le putea susţine pe termen lung.

Totodată, când nu vizualizăm o schimbare concretă, precum un număr exact de paşi pe care vrem să îi facem în plus pe zi, ci doar ne propunem „să ne mişcăm mai mult”, eșecul devine mai probabil.

Cum reușim să ne menținem motivaţi?

Deşi suntem tentaţi să credem că, atunci când nu ne ținem de obiceiuri sănătoase este pentru că nu avem motivaţie, în realitate ceea ce ne lipseşte este disciplina. Disciplina unui obicei benefic este ceea ce construieşti, pentru ca atunci când motivaţia te lasă, disciplina să te împingă să nu renunţi şi să fii consecvent.

Mai mult decât atât, există dovezi care arată că, dacă motivaţia este intrinsecă şi nu depinde de factori externi, șansele de a reuşi ce ne propunem sunt mai mari. Prin urmare, un pas pe care îl putem face pentru a fi mai aproape de ţelul pe care ni-l propunem este să căutăm în noi înşine răspunsul la întrebarea „de ce vreau să fac această schimbare?”.

Cât durează să formezi un obicei?

Vorbim despre obiceiuri sănătoase, însă ce este, totuși, un obicei? Definiţia, în acest caz, este de acţiune care devine automatism, pe care ajungem să o facem fără să ni se mai pară ceva ieşit din comun.

Deşi există acest mit popularizat, conform căruia pentru ca o acţiune să devină obicei este suficient să o repeţi timp de 21 de zile, realitatea este diferită.
Un studiu pe această temă, desfăşurat în 2009, pe 96 de participanţi, a arătat că durează 66 de zile, în medie, pentru ca o acţiune să ne intre în rutină. Aceasta este, însă, o valoare medie. Dat fiind că suntem diferiţi, este posibil ca numărul de zile necesare pentru a ne obişnui cu o schimbare să fie mai mare sau mai mic.

Psihologia unui obicei nou

Pentru a putea gestiona mai uşor schimbările bune pe care ni le setăm, putem urma sfatul lui Andrew Huberman, doctor în neuroştiinţe, care ne propunem să împărţim ziua în 3 faze distincte:

În primele 8 ore de la trezire, să ne programăm acele obiceiuri care ni se par dificil de realizat şi cu care încercăm să ne acomodăm. Această recomandare se bazează pe faptul că, în primele ore de la trezire, creierul nostru este mult mai alert şi mai receptiv, ne putem concentra mai bine asupra obiectivelor noastre.

În cea de-a doua fază, în următoarele 8 ore, ar trebui să încercăm să programăm acele acţiuni pe care le facem cu o mai mare lejeritate şi care nu ni se par o corvoadă.

Ultimele 8 ore din zi, spune Huberman, ar trebui să fie rezervate unui somn bun. Fără această ultimă etapă, nu ne putem sedimenta acele obiceiuri sănătoase de care ne apucăm, somnul fiind esenţial pentru a învăţa lucruri noi.

Mentalitatea flexibilă, esenţială pentru reuşită

În final, este la fel de important să păstrăm o mentalitate flexibilă şi să nu ne mai judecăm pe noi înşine la standarde ce tind spre perfecţiune. Chiar dacă în unele zile nu reuşim să ne atingem scopul, este esenţial să privim imaginea de ansamblu şi să încercăm ca, per total, să ne apropiem de ţelul setat, mai degrabă decât să ne îndepărtăm de acesta.

Fixarea unor obiceiuri, de care poate în unele zile nu ne vom putea ţine, nu ar trebui să ducă la renunţare. Totodată, fiecare eşec în a ne ţine de promisiunea zilnică făcută către noi înşine, ar trebui să fie abordată cu blândeţe şi înţelegere, nu cu rigiditate şi dezgust faţă de sine.

Cum formăm obiceiuri durabile?

Când ne propunem schimbări, acestea nu ar trebui să fie numeroase. Între 2 şi 4 mici obiceiuri ar trebui să fie maximul de schimbări simultane pe care să ni le setăm ca obiective.
Urmând recomandarea lui Andrew Huberman, ar trebui ca ziua să ne înceapă cu cele mai dificile obiceiuri, dintre cele alese.
Apoi, comunitatea şi suportul sunt elemente la fel de importante. Dacă ne înconjurăm cu oameni care împărtăşesc aceleaşi valori şi care ne cred în stare de schimbarea pe care o dorim, este mai probabil să reuşim.
Pentru a urmări propria evoluţie şi a avea rezultate care să hrănească motivaţia şi să întărească obiceiul, putem scrie obiectivele pe care le atingem în fiecare zi într-un jurnal personal.

În final, Maria ne încurajează să încercăm o provocare:

O schimbare mică, dar care poate avea un impact benefic imediat asupra calităţii somnului, este să încercăm să renunţăm la timpul petrecut cu ochii în ecrane cu o oră înainte de a merge la culcare şi în prima oră de după trezire.