Organizaţia Mondială a Sănătăţii este una dintre cele mai criticate entităţi din domeniul medical, dacă privim lucrurile dintr-o perspectivă globală. Reacţiile negative, unele dintre ele justificate, își au originile în modul în care OMS a gestionat pandemia de Covid19. Cu toate acestea, organizaţia are o importanţă crucială în domeniul sănătăţii la nivel global, iar anunțul retragerii SUA ar putea produce o cascadă de consecinţe negative, pentru noi toţi.

Context

În urmă cu o săptămână, Donald Trump anunţa retragerea Statelor Unite din Organizaţia Mondială a Sănătăţii, pe care o acuza de influență politică necorespunzătoare din partea statelor membre ale OMS și impunerea unor plăți nedrepte și excesive faţă de SUA, despre care a spus că erau disproporționate în comparație cu contribuțiile oferite de alte țări mari, precum China.

La scurt timp după anunţ, şi Matteo Salvini, viceprim-ministrul Italiei, a afirmat public că Italia ar trebui să urmeze exemplul SUA, susținând că banii pentru finanțarea OMS ar fi mai bine folosiţi pentru a putea susţine sistemul medical din ţară.

Care sunt posibilele consecinţe ale retragerii SUA din OMS

Ținând cont de faptul că SUA este unul dintre cei mai mari susţinători financiari de până în prezent ai OMS, un prim efect ar putea fi slăbirea capacităţii agenției Națiunilor Unite de a putea răspunde la crize medicale, în special în ţările cu venituri mici.

Totodată, va exista şi un efect pe care SUA îl vor resimţi. Retragerea poate limita schimbul de informaţii esenţiale ce avea până în prezent loc în rândul autorităţilor, dar şi al oamenilor de ştiinţă, prin intermediul OMS.

Mai mult decât atât, retragerea finanţării ar putea submina eforturile de cooperare internaţională, deteriorând şi mai mult încrederea în această entitate, dar şi în instituțiile ştiinţifice şi în metode de prevenţie, inclusiv vaccinurile.

Anunțul făcut de Trump riscă să reprezinte, așa cum pare a fi cazul Italiei, un precedent periculos pentru celelalte naţiuni finanţatoare, care pot urma exemplul SUA.

De ce existenţa Organizaţia Mondială a Sănătăţii este importantă

Devenită cunoscută mult mai mult în urma eșecului de a gestiona corespunzător pandemia de Covid19, OMS a fost fondată cu zeci de ani înainte ca această criză medicală să apară.

Înfiinţată în anul 1945 ca agenţie a Națiunilor Unite, OMS avea ca scop principal asigurarea sănătăţii tuturor oamenilor prin prevenirea şi combaterea bolilor, sprijinind programele de sănătate din întreaga lume, inclusiv din zonele defavorizate.

De-a lungul timpului, activitatea OMS a avut obiective precum:

• Monitorizarea şi combaterea epidemiilor şi a pandemiilor, precum Ebola, Covid19, gripa aviară.
• Stabilirea unor standarde medicale şi recomandări în privinţa tratamentelor şi a vaccinurilor.
• Promovarea şi susținerea accesului la servicii medicale, mai ales în ţările în curs de dezvoltare.
• Combaterea şi prevenţia bolilor infecţioase, precum HIV/SIDA, tuberculoză, malarie, dar şi a celor cronice, ca diabetul.
• Elaborarea de politici publice, pentru siguranţa alimentară, apă potabilă şi igienă.
• Sublinierea importanţei sănătăţii mintale şi promovarea unui stil de viaţă sănătos.

Realizările Organizației Mondiale a Sănătăţii

De la înfiinţare şi până în prezent, OMS a gestionat numeroase crize medicale şi a fost implicată în rezolvarea acestora. Cele mai notabile realizări includ:

• Eradicarea variolei – OMS a coordonat campaniile de vaccinare care au dus la eliminarea completă a unei boli cu o rată de mortalitate de 30%.
• Lupta împotriva poliomielitei – În urma vaccinării masive susţinute de OMS, poliomielita este în prezent o boală aproape complet eradicată.
• Reglementarea industriei de marketing, atunci când vine vorba despre reclamele la laptele praf destinat sugarilor. În urma acestui demers, numărul copiilor alăptaţi exclusiv la sân a crescut cu 50%.
• Programe împotriva HIV/SIDA – OMS a contribuit la extinderea accesului la tratamente antiretrovirale, reducând astfel mortalitatea cauzată de SIDA.
• Iniţiative împotriva bolilor tropicale – Programe pentru combaterea malariei, febrei Dengue şi a altor boli ce afectează regiunile tropicale.
• Reglementări în privinţa fumatului – Organizarea unei convenţii-cadru pentru controlul tutunului, ce a avut ca efecte scăderea consumului la nivel mondial.

Ce i se reproșează OMS-ului?

Pe lângă aspectele financiare menţionate de Donald Trump, au existat numeroase nemulţumiri legate de modul în care OMS a gestionat pandemia de Covid19.

• Întârzierea în declararea stării de urgenţă globală, care s-a instituit în 30 ianuarie 2020, şi declararea oficială a pandemiei pe 11 martie 2020, în ciuda răspândirii rapide a virusului.
• Încrederea excesivă acordată informaţiilor furnizate de China, care într-o primă fază transmitea că virusul nu este contagios în rândul oamenilor.
• Lipsa de coerenţă în privinţa purtării măștilor, pentru protecţie împotriva răspândirii virusului. Iniţial recomandările au fost de a nu purta mască, pentru ca ulterior să se revină asupra indicaţiilor.
• Gestionarea ineficientă a dozelor de vaccin – Multe dintre ţările sărace au rămas fără acces rapid la dozele pentru imunizare, în urma ineficienței programului COVAX, coordonat de către OMS.
• Întârziere în investigaţii – O delegaţie OMS a fost trimisă în Wuhan de-abia un an mai târziu, în ianuarie 2021, pentru a înţelege mai bine cum a izbucnit pandemia. Iniţial, acestora le-a fost refuzat accesul în ţară, interzicerea fiind motivată de lipsa vizelor.
• OMS a fost acuzată de mai multe state, dar în principal de SUA, de lipsă de autoritate, considerându-se că ar fi trebuit să aibă o poziţie mult mai fermă în relaţia cu China.

Cine finanţează Organizaţia Mondială a Sănătăţii?

În perioada 2022-2023, Statele Unite au reprezentat principalul finanţator al OMS, cu un procent de contribuţie de 15,6% din total. În suma absolută, SUA a cotizat peste un miliard de dolari.
Pe locul doi ca valoare a contribuţiei este Fundaţia Bill & Melinda Gates, care a asigurat 12,7%, peste 826 de milioane de dolari.
Pe locul al treilea se află Germania, cu un procent de 11,1%, totalizând peste 722 de milioane de dolari.
Comisia Europeană a participat cu 7,2%, în valoare absolută de 466 milioane de dolari.

România a cotizat în această perioadă cu 7,1 milioane de dolari, reprezentând 0,11% din contribuţii, în vreme ce China, cu o populaţie de 4,2 ori mai mare decât cea a SUA şi de 74 de ori mai mare decât a României, a participat cu 41 milioane de dolari, reprezentând 0,6% din contribuţii.

Concluzie

În ciuda neajunsurilor, Organizaţia Mondială a Sănătăţii continuă să joace un rol fundamental în prevenirea răspândirii bolilor şi în inițierea de politici publice pe care multe state le consideră un demne de pus în aplicare. Totodată, OMS rămâne un organism internaţional de cooperare a lumii ştiinţifice, fără de care gestionarea problemelor globale de sănătate ar fi mult mai dificilă.

Aşadar, putem doar spera fie ca SUA să revină asupra deciziei de a finanţa această entitate, condiţionând chiar printr-o eventuală reformă în cadrul organizaţiei sau solicitând o reconfigurare a cotizaţiilor datorate, fie la preluarea povarei financiare de către ceilalţi membri cotizanţi, pentru a acoperi golul creat.

Resurse:

https://open.who.int/2022-23/contributors/contributor

https://iris.who.int/bitstream/

https://www.who.int/campaigns/75-years-of-improving-public-health/milestones