Maltodextrina: Ce este şi la ce se foloseşte

Maltodextrina: Ce este şi la ce se foloseşte

Întâlnim deseori maltodextrina ca ingredient listat pe ambalajele. Însă de ce se adaugă, care sunt riscurile asociate consumului de maltodextrină şi cine ar trebui să o evite complet, aflaţi din materialul de mai jos. Maltodextrina este o pudră albă, pe bază de amidon, pe care producătorii o adaugă în multe alimente pentru a îmbunătăți aroma,

Întâlnim deseori maltodextrina ca ingredient listat pe ambalajele. Însă de ce se adaugă, care sunt riscurile asociate consumului de maltodextrină şi cine ar trebui să o evite complet, aflaţi din materialul de mai jos.

Maltodextrina este o pudră albă, pe bază de amidon, pe care producătorii o adaugă în multe alimente pentru a îmbunătăți aroma, consistența sau pentru a prelungi durata de valabilitate.

Maltodextrina este un ingredient comun în alimentele ultraprocesate, cum ar fi produsele de patiserie, bomboanele și băuturile răcoritoare. Când este prezentă, este de obicei menţionată pe eticheta alimentelor. Sportivii pot folosi, de asemenea, maltodextrina ca supliment de carbohidrați.

Maltodextrina se prezintă sub forma unei pudre albe, fără gust, care se dizolvă în apă. Se poate obține maltodextrină din orice materie primă bogată în amidon, inclusiv porumb, cartof, grâu, tapioca sau orez.

Deși pudra provine din aceste produse naturale, ea trece printr-un proces de prelucrare numit hidroliză. Hidroliza utilizează apă, enzime și acizi pentru a descompune amidonul în bucăți mai mici, rezultând o pudră albă formată din molecule de zahăr.

Ce alimente conţin maltodextrină?

Cei mai mulți oameni consumă maltodextrină fără să-și dea seama. Alimentele care conțin adesea maltodextrină includ:

Unii producători adaugă, de asemenea, maltodextrină în loțiuni, produse pentru îngrijirea părului și furaje pentru animale.

Maltodextrina este sigură?

Administrația pentru Alimente și Medicamente (FDA) a aprobat maltodextrina ca un aditiv alimentar sigur. Maltodextrina este, de asemenea, inclusă în valoarea nutritivă a alimentelor ca parte a totalului de carbohidrați.

Conform Ghidurilor Dietetice pentru Americani, carbohidrații ar trebui să reprezinte 45–65% din totalul caloriilor tale. Ideal, majoritatea acestora ar trebui să fie carbohidrați complecși, bogați în fibre, în loc de carbohidrați simpli, care cresc rapid nivelul zahărului din sânge.

Dacă ai diabet sau rezistență la insulină, sau dacă medicul ți-a recomandat o dietă săracă în carbohidrați, ar trebui să incluzi orice maltodextrină consumată în totalul zilnic de carbohidrați.

Cu toate acestea, maltodextrina este de obicei prezentă în alimente în cantități mici, prin urmare nu va avea un efect semnificativ asupra consumului total de carbohidrați

Totodată, pe site-ul ANPC se poate consulta un regulament al Parlamentului European şi al Consiliului European, în care se menţionează maltodextrina obţinută din grâu ca fiind substanţă ce poate cauza alergii. Acest lucru se datorează resturilor de gluten pe care matodextrina procesată din grâu le poate conţine.

Consumul zilnic de alimente bogate în maltodextrină – Asociat nutriţiei deficitare

Maltodextrina are un indice glicemic (IG) ridicat, ceea ce înseamnă că poate provoca o creștere bruscă a nivelului zahărului din sânge. Este sigură de consumat în cantități foarte mici, dar persoanele cu diabet ar trebui să fie deosebit de atente la cât de mult consumă.

Dieta bazată în mare parte pe alimente cu indice glicemic scăzut este benefică pentru toată lumea, nu doar pentru persoanele cu diabet.

Dacă o persoană consumă prea multe produse care conțin maltodextrină, dieta sa va fi probabil bogată în zahăr, săracă în fibre și plină de alimente foarte procesate. Acest tip de dietă poate crește riscul de colesterol ridicat, creștere în greutate și diabet de tip 2.

Când ar trebui să eviți maltodextrina?

Indicele glicemic ridicat al maltodextrinei înseamnă că poate provoca creșteri bruște ale nivelului de zahăr din sânge, mai ales dacă o consumi în cantități mari.

Din acest motiv, poate fi bine să o eviți sau să limitezi consumul dacă ai diabet sau rezistență la insulină. Ar trebui, de asemenea, să o eviți dacă ești predispus la dezvoltarea diabetului.

Limitarea consumului de maltodextrină poate ajuta și la menținerea sănătății bacteriilor intestinale.

Un studiu din 2012 sugerează că maltodextrina poate afecta microbiomul, schimbând compoziția bacteriilor intestinale într-un mod care te face mai susceptibil la boli. Poate suprima creșterea probioticelor în sistemul digestiv, care sunt importante pentru funcționarea sistemului imunitar.

Același studiu sugerează că maltodextrina poate crește creșterea bacteriilor precum E. coli, care este asociată cu boli autoimune precum boala Crohn.

O revizuire din 2019 sugerează că maltodextrina poate afecta eliberarea mucusului intestinal, ceea ce poate crește riscul de colită.

Pe de altă parte, un mic studiu din 2020 sugerează că maltodextrina poate promova de fapt creșterea bifidobacteriilor sănătoase în sistemul digestiv. Totuși, studiul din 2020 a inclus doar 13 participanți, și este nevoie de mai multe cercetări.

În general, nu suntem siguri de impactul maltodextrinei asupra microbiomului. Dacă ai risc de a dezvolta o tulburare autoimună sau digestivă, atunci evitarea maltodextrinei poate fi o idee bună.

Cristina Glavan
ADMINISTRATOR
PROFILE

Articole recomandate

Adauga un comentariu

Adresa dvs de email nu va fi publicata. Campurile obligatorii sunt marcate cu *

Ultimele articole

[

Video recomandat

 

Style Selector